Se afișează postările cu eticheta partida de șah.. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta partida de șah.. Afișați toate postările

13.05.2012

Structura de pioni


                                                    

Structura de pioni este foarte importanta mai ales in finaluri. Acolo slăbiciunile ei sunt exploatate la maximum. Slăbiciuni ale structurii de pioni sunt: pioni dublaţi si pioni izolaţi, adică franjurarea lanţului de pioni. Cu cat pionii se susţin intre ei cu atât sunt mai tari. Din deschidere este important sa ne facem pioni pivot, de obicei in centru, pioni care vor susţine piesele uşoare, cai si nebuni, in atacul contra pieselor adverse. De asemenea un puternic avantaj ne asigura un pion liber, adică un pion care in drumul sau spre regina nu întâlneşte alt pion advers si nici nu poate fi luat de alt pion. Un pion liber susţinut puternic de o piesa grea, turn de obicei, devine o ameninţare extrem de puternica. Ca si structuri de pioni se cunosc trei asemenea structuri:
-a. structura închisa
-b. structura deschisa
-c. structura semideschisa.
a. Structura închisa provine din modalitatea de control al centrului prin blocare. In general, jucătorii strategici construiesc un asemenea tip de structura. In acest tip de structura se ştie caii valorează mai mult decât nebunii. De ce? Pentru ca ei pot sari peste lanţurile de pioni, pe când nebunii sunt blocaţi de-o parte sau de alta a lanţurilor.
b. Structura deschisa provine din modalitatea de control al centrului prin atacarea directa a pionilor. Se creează atunci coloane libere si turnurile intra in forţa in joc. de asemenea perechea de nebuni are o forţa mult mai mare decât perechea de cai din cauza mobilităţii mai mari. Elementul tactic devine major intr-o astfel de joc.
c. Structura semideschisa se obţine prin tot prin schimb de pioni, dar in urma lor nu rezulta coloane complet deschise ci doar semideschise. O coloana semideschisa este Coloana  care are doar un pion al adversarului, una deschisa nu are nici un pion, iar cea închisa are ambii pioni de-a lungul ei. Structurile semideschise sunt mai complexe din punct de vedere al planurilor de joc, ele combinând elemente de strategie cu cele de tactica.
Regula: mare grija când mutam orice pion, sa ne gândim mai întâi ce structura de pioni rezulta din acea mutare. Totdeauna trebuie sa nu se piardă din vedere structura de pioni ce rezulta in urma mutării si care este decisiva in finalul partidei.

Cum gândim partida de şah?




     Nu este o teorie, cum ar fi teoria deschiderilor, ci modalitatea practica in care trebuie gândita o partida. Sa invitam sa gândim, nu sa memoram deschideri, deşi nu strica sa ştim si cat mai multe deschideri.
                                                                1.Controlul centrului.
In principal exista câteva modalităţi de control al centrului:
-a. control prin joc închis (ex. 1.e4 e5, 1.d4 d5, etc. nu se ataca pionii, ci se blochează) 
-b. control prin joc deschis (ex. 1.e4 d5, pionii se ataca direct)
-c. control prin asimetrie (ex 1.e4 c5, se ocupa asimetric centrul)
-d. control de la distanta (ex 1.e4 g6, se controlează centrul prin fiancheto).
a. jocurile închise se obţin preponderent prin simetrie, se joaca in oglinda. Pentru începători, e o buna modalitate jocul in oglinda, pentru ca nu trebuiesc ţinute minte toate mutările, dar ... dar exista si capcane. Trebuie gândit când se iese din simetrie ca sa nu fie prea târziu. 
b. jocurile deschise, cu atac direct pe pioni necesita o buna cunoaştere tactica, lupta se ascute de la început, iar atacurile si parările se succed rapid.
c. controlul prin asimetrie e cel mai bogat in variante, sunt stufăriş si te poţi pierde rapid in ele, dar tocmai prin bogăţia lor îl poţi duce pe adversar pe terenul care iţi convine dar ... dar trebuie sa şti si cum.
d. Controlul de la distanta e cel mai elegant, aici joaca gentlemenii, se joaca cu mănuşii, ca sa zic aşa, e cel mai strategic joc, jocul înţelepţilor, al celor răbdători si cu viziune pe termen lung.
Concluzie: începătorii sa nu încercaţi sa stabiliţi deschiderea ci, mai bine, tipul de control al centrului pe care sa-l practicaţi.

22.04.2012

Federaţia Mondială de şah.



În fiecare sport exista un organism de conducere care vizează
reglementarea normelor cuprinzând jocul.
În şah, unul din organele de conducere este
FIDE sau Federaţiei Internationale des Echecs, cele mai multe
cunoscut sub numele de Federaţia Mondială de şah.
Organizaţii, cum ar fi FIDE, nu a fost prima organizatie
care sa ocupat de regulile de şah. Incă din 1497,Luis Ramirez Lucena
de scris o carte în ceea ce priveşte normele de sah.

Cu toate acestea, popularitatea şahului a crescut şi
turnee şi cluburi au aparut de pretutindeni. Aceste
evenimente au contribuit la standardizarea normelor,
acesta este rolul principal al organului de guvernare.

Înfiinţarea FIDE

Federaţia Mondială de Şah a luat fiinta la 24 iulie 1924
în Paris, Franţa, cu motto-ul "Gens UNA sumus"
însemnând "Suntem un popor". Iniţial, primul lor
de acţiune pentru a forma o federaţie internaţională de şah
a început în aprilie 1914 la Sankt-Petersburg. În luna iulie a
1914, o altă încercare a fost făcută în Mannheim
Turneul internaţional de şah. De la Göteborg
Turneul, o altă încercare de stabilire a federaţiei internaţionale de şah
a fost făcut încă din nou în 1920.

Nu sa fost nimic pana in anul 1922, apoi maestru de şah
Eugene Znosko-Borovsky a anunţat ca Federaţia franceza de Şah,
ar putea găzdui un Turneu International de Sah
Si el ar trebui să participe la Paris.
În cele din urmă, participanţii Turneul a fondat
Federaţia Mondială de şah sau FIDE pe 20 iulie 1924,
iniţial ca o uniune a jucătorilor de şah .


Ulterior, mai multe congrese, au fost făcute de către FIDE,
care a evidentiat mai multe probleme în ceea ce priveşte
federaţia de şah. La congrese FIDE din 1925 şi FIDE 1926
membri si-au exprimat dorinţa de a se implica în gestionarea de
campionate mondiale de şah. În timpul acelor ani,
s-a adoptat regulamentul de la Londra pentru turnee de sah.


În timpul congresului al treilea în 1926, federaţia
a decis să organizeze o Olimpiada de Şah. Cu toate acestea, deoarece
cele mai multe dintre invitaţii au fost trimise cu întârziere doar patru
de ţări au participat, inclusiv Ungaria, Iugoslavia,
România şi Germania.

Până în anul 1927, FIDE a început organizarea primei
Olimpiade de şah , aceasta a fost, de asemenea, al patrulea
congres, care a avut loc la Londra. Mai multe Intreceri au fost
hotarite, cum ar fi: Campionatul Mondial pe Echipe
şi Turneul Naţiunilor. Cu toate acestea, doar
Olimpiada de şah a devenit cel mai popular turneu.

În cele din urmă, în cursul anului 1948, FIDE a precizat
procedura cu privire la participarea pretendenţilor la Campionatul Mondial
individual, printru ciclu de trei ani.
Primele ţări, afiliate ar permite jucătorilor să concureze la turneele zonale
şi cei ce se vor califica vor intra in turnee interzonale.
Jucătorii care se vor califica pentru turneul candidaţi,
împreună cu cei care au pierdut meciul precedent pentru titlu.

Astăzi FIDE

În timpul anilor 1970, Max Euwe,devenit preşedinte al
FIDE, sa străduit să crească în număr de membri(Tari)
în FIDE.
Actiunile FIDE conduse de Max Euwe au dus la 158 naţiuni in FIDE.
In anul 1999, când Federaţia Mondială de şah a fost recunoscuta ca,
membru CIO (Comitetul Olimpic Internaţional).
Doi ani după aceea, FIDE şi-a prezentat comisiei anti-droguri
Normele la şah, pentru a deveni o parte a Jocurilor Olimpice.


O scurtă privire în istoria Șah-ului



Şahul este un joc competitiv în mod normal, jucat între
doi jucători. Forma recentă a jocului a apărut
în partea de sud a Europei în a doua jumătate
din secolul al XV-lea. În prezent, şah este una
de jocuri din lume cele mai populare.

Începuturi modeste

Joc de şah a fost atribuit atât Arabiilor cit şi
oamenilor din zona golfului Persic.
Șah sa răspândit apoi în întreaga lume, şi mai multe variante
de şah a început să ia formă. Şah a fost introdus
pentru Orientul Apropiat din India şi în cele din urmă a devenit
parte a educaţiei de curte domnească şi a nobilimi Persane .
Este, de asemenea, cunoscut faptul că comercianţi, budisti pelerini
şi alti au dus jocul pentru Orientul Îndepărtat, unde a fost asimilat.

Chaturanga (cum se numea atunci)jocul a ajuns in Europa prin intermediul
Bizantinilor şi a imperiul arab, şi Persan.
Din secolul X, musulmanii au dus jocul de şah în Sicilia,
Africa de Nord şi Spania.

Mai târziu,şahul a fost dezvoltat pe larg în Europa
în timpul secolului al XV-lea. Din fericire,
Jocul a supravieţuit mai multe serii de interdicţii şi
sancţiuni dictate de către Biserica creştină.

Atunci când jocul a ajuns în Europa, a atins o valoare socială
şi văzut ca un joc de prestigiu legate de o
cultură înaltă şi nobleţe. Popularitatea jocului în
societatea occidentală a atins apogeul în timpul secolele XII-XV.

În cele din urmă, Jocul de şah a fost încorporată în stilul cavaleresc
de viaţă din Europa. De fapt, a menţionat Petru Alfonsi
într-una din cărţile sale, ca sahul este una din cele şapte abilităţi
solicitate de către un individ de a fi un cavaler bun. De asemenea,
jocul a devenit un subiect de artă în timpul perioadei monarhilor.
Există mai multe monarhi, cum ar fi Regina Margareta a
Anglia, care simboliza poziţia de şah în regale comori de artă,
prin Jasper şi seturi de şah din cristal.

Aparitia Şah-ului Modern

Pe parcursul anilor 1834 şi 1851, a devenit acerbă lupta in şah
prin turnee de şah la Londra si Franta, Aparind preocuparea,
in ceea ce priveşte timpul necesar jucătorilor
pentru a muta piesele .
A fost stabilit că jucătorii au nevoie în mod normal
de ore pentru a analiza mutarile şi o mutarea fost stabilita la
două ore şi douăzeci de minute pentru o singură mutare în timpul turneului.

Din fericire, dezvoltarea a dus la cresterea vitezei ajungind
în următorii ani, la cea mai populara
variantă de şah (Blitz)de cinci minute. Există, de asemenea, o
varianta finală, care a permis un jucător care au făcut o
cantitate predeterminată de mutări să
primasca de timp suplimentar pentru mutarile sale viitoare.

Până în 1861 limitele de timp au fost masurate,prin utilizarea
de clepsidre, au fost folosite în turneului de la Bristol.
Ulterior, clepsidrele au fost înlocuieşte cu pendule.
În timpul secolului 19, un mic stegulet, a ajutat la
soluţiona divergentele cu jucători care depăşesc limita de timp.

De asemenea, în secolul al 19-lea, analiza poziţia a devenit
populară. Mai târziu,au apărut mai mulţi analişti:
Vasili Smyslov, Jan Timman, şi Mihail Botvinnik etc.

19.04.2012

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Ruslan Ponomariov





                                     Ruslan Ponomariov
                              FIDE Campion Mondial de Sah 2002-2004


           Ruslan Ponomariov (în limba ucraineană Руслан Пономарьов, în limba rusă Русла́н Пономарёв) (n. 11 octombrie 1983) este un şahist ucrainean, care deţine titlul de mare maestru internaţional de şah, fiind şi campion mondial al FIDE (2002-2004).
     S-a nascut la Horlivka, in Ucraina, in 1998 la varsta de 14 ani devine mare maestru international, cel mai tanar mare maestru din istoria sahului. La 18 ani castiga titlul mondial, devenind cel mai tanar campion mondial din istoria sahului. 
     A pierdut titlul mondial deoarece a refuzat sa joace cu Rustam Kasimdzhinov. 
     Chiar de ziua lui, a devenit primul mare jucator care pierde din cauza telefonului mobil, care a sunat in timpul unei partide impotriva unui jucator suedez, in cadrul Campionatului European din anul 2003.

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Viswanathan Anand




                                                      Viswanathan Anand

                                                FIDE Campion Mondial de Sah                                                                                                                      

                                                                2000-2002, 2007, 2008





      Viswanathan „Vishy“ Anand (n. 11 decembrie 1969, oraşul Madras, astăzi:Chennai) este un şahist indian, care deţine titlul de mare maestru internaţional de şah, fiind şi campion mondial în versiunea FIDE (2000-2002). In prezent din 2007 este campion mondial.
Indianul Viswanathan Anand a reusit sa-si adjudece titlul de campion mondial la sah, prin remiza obtinuta in ultima runda a competitiei contra ungurului Peter Leko. Anand, o personalitatea marcanta a istoriei sahului mondial, revine spectaculos in fruntea celor mai buni sahisti ai lumii, reusind sa devanseze toate previziunile acestei intreceri, care il dadeau ca principal favorit la cel mai ravnit trofeu din sahul mondial pe campionul mondial en-titre, rusul Vladimir Kramnik. Pe langa tilul de campion mondial, pentru Anand remarcabil este si faptul ca nu a fost invins in nici una dintre cele 14 partide pe care le-a disputat .

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Veselin Topalov



                            Veselin Topalov


   Veselin Topalov (în limba bulgară Веселин Топалов) (n. 15 martie 1975) este un şahist bulgar, care deţine titlul de mare maestru internaţional de şah, fiind şi campion mondial al FIDE (2005-2006).

     Topalov a jucat un număr de 12 partide de şah pentru unificarea titlurilor, cu campionul mondial în versiunea de şah clasic înfiinţată de Kasparov, Vladimir Kramnik. Cele 12 meciuri s-au încheiat cu scorul de 6-6, iar Kramnik a câştigat tie-break-ul cu scorul de 2.5-1.5, detronându-l pe Topalov şi devenind campion absolut al celor două titluri unificate.


Topalov - Morozevich
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 Cf6 4.e5 Cfd7 5.f4 c5 6.Cf3 Cc6 7.Ne3 a6 8.Ce2 Db6 9.Dc1 g5 10.c3 cxd4 11.cxd4 Nb4+ 12.Rf2 f6 13.g3 Tf8 14.Rg2 g4 15.Ch4 Tg8 16.h3 h5 17.hxg4 hxg4 18.Cc3 fxe5 19.fxe5 Ccxe5 20.dxe5 d4 21.Ca4 Da5 22.Dc4 Cxe5 23.Dxd4 (diagrama.jpg) Pozitia este de-a dreptul haotica, iar Morozevich a dat impresia ca la un moment dat il poate pacali pe liderul mondial, dar citeva greseli facute in apropierea mutarii 40 au intors soarta partidei. 23 ... Cf3 24.Cxf3 gxf3+ 25.Rf2 Dxa4 26.Nd3 Dd7 27.De4 Nd6 28.Tag1 Dg7 29.Th6 Dxb2+ 30.Rxf3 Tf8+ 31.Nf4 De5 32.Dg6+ Rd8 33.Rg2 Db2+ 34.Rh1 Nxf4 35.gxf4 Nd7 36.Ne4 Rc7 37.Tb1 Df2 38.Txb7+ Rc8 39.Tb1 Ta7 40.f5 Tc7 41.fxe6 Ne8 42.Dg5 Dd4 43.Ng2 Tf4 44.e7 Tc5 45.Dg3 Tc3 46.De1 Te3 47.Da5 Nb5 48.Tc1+ 1-0.

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Wilhelm Steinitz



                                                 Steinitz  

                                       părintele şahului modern

      Campionii mondiali au influenţat benefic întotdeauna sportul în care au triumfat, şi aici nu mă refer doar la contribuţiile tehnice, ci şi la popularizarea acestuia în rândul oamenilor. Este inutil să spunem ce a însemnat Pele pentru dezvoltarea fotbalului, Nadia pentru popularizarea gimnasticii sau Kasparov pentru şah.
Acestea sunt vârfurile unor sporturi care au dat la iveală şi alte certe valori. Dacă mă refer numai la şah, atunci pot să afirm că fiecare dintre campionii mondiali a adus un plus în dezvoltarea “jocului regilor”.
Periodic voi posta câte un articol despre fiecare campion mondial de şah … oficial … că au fost o grămadă care şi-au mai zis campioni mondiali :lol:
   Wilhelm Steinitz (Austria), primul campion mondial oficial, este considerat părintele strategiei moderne.
S-a născut la Praga în 1836 în ghetoul evreiesc, iar din 1858 se stabileşte la Viena, unde a început să studieze matematica.
Pe 23 noiembrie 1888 devine cetăţean american, schimbându-şi numele din Wilhelm în William.
„Şahul nu este pentru timizi!”
Steinitz

Odată cu câştigarea Campionatului Vienei, la vârsta de 26 de ani devine şahist profesionist şi începe să aibă problemele tipice … de unde să câştige bani :lol:.
Stilul său de joc la vremea respectivă nu se deosebea de cel al contemporanilor săi, agresiv, bazat pe sacrificii de material.
În 1873, la 37 ani, îşi schimbă complet abordarea, şi acordă o importanţă imensă jocului poziţional, dezvoltând o nouă metodă de joc.
„Glorie, am deja. Acum am nevoie de bani!”
Steinitz

Contribuţia lui Steinitz în şah poate fi comparată cu cea a lui Newton în fizică, deoarece a arătat că şahul poate fi privit ca o ştiinţă.
Prin acumularea unor mici avantaje poziţionale, Steinitz căpăta o poziţie dominantă pe tablă, ceea ce îi permitea să dezvolte atacuri strălucite asupra poziţiei slăbite a adversarului său.
Aprofundând acest concept dezvoltă noi idei, care conduc la creşterea nivelului de joc în perioada respectivă.
Steinitz afirma că atacul trebuie declanşat doar după acumularea unor avantaje poziţionale, contrar concepţiei din aceea epocă: „Totul pentru atac!”
În istoria şahului a rămas pentru stilul ştiinţific adoptat, pentru teoriile elaborate şi pentru „dogmele” sale, fiind considerat întemeietorul „Şcolii clasice”.
„Capturarea regelui este obiectivul principal al jocului de şah, dar nu primul obiectiv …”
Steinitz

A câştigat titlul de campion mondial în 1886, prin victoria asupra lui Johannes Zuckertort (Anglia). Meciul s-a disputat în oraşele New York, St. Louis şi New Orleans.
Victoria în meci a fost relativ facilă, cu scorul de 12,5 – 7,5 (+10 -5 =5), obţinând cele 10 victorii în 20 de partide şi întorcând rezultatul după ce Zuckerort a condus cu 3 – 1.
Steinitz a deţinut titlul de campion mondial între1886 şi1894, disputând în această perioadă 4 meciuri împotriva lui Johannes Zuckertort, 2 meciuri împotriva lui Mihail Cigorin şi un meci împotriva lui Isidor Gunsberg. A pierdut titlul în favoarea lui Emanuel Lasker în 1894, acesta din urmă devenind al doilea campion mondial din istorie.
Lasker - Steinitz în 1894 … titlul mondial va fi predat în mâini sigure
După pierderea titlului de campion mondial, Steinitz are o serie de probleme medicale, chiar mentale, şi îşi petrece ultimii ani din viaţă prin spitalele din New York, făcând o serie de afirmaţii bizare (printre altele a afrmat că „poate muta piesele prin emitarea unei bolţi electrice din vârful degetelor sale” :lol:).
Şahul nu i-a adus niciun beneficiu financiar şi moare în sărăcie la New York în anul 1900.
Este îngropat în cimitirul Evergreens (Brooklyn – New York).

(1) Steinitz,William - Mongredien,Augustus [B01]
1.e4 d5 2.exd5 Qxd5 3.Nc3 Qd8 4.d4 e6 5.Nf3 Nf6 6.Bd3 Be7 7.0-0 0-0 8.Be3 b6 9.Ne5 Bb7 10.f4 Nbd7 11.Qe2 Nd5? 12.Nxd5 exd5 13.Rf3 f5 14.Rh3 g6 15.g4 fxg4
Singura protectie a regelui negru este asigurata de cei doi pioni din fata sa. Prin acest sacrificiu de turn toate campurile albe din jurul regelui devin foarte slabe, iar atacul pe aceasta culoare ... imparabil
16.Rxh7! Nxe5
[Turnul nu poate fi capturat, deoarece matul vine fortat ... 16...Kxh7 17.Qxg4 Nf6 18.Qxg6+ Kh8 19.Qh6+ Kg8 20.Kh1 ]
17.fxe5 Kxh7 18.Qxg4 Rg8 19.Qh5+
De aici urmeaza "haituirea regelui" ... Ceva de genul ultima runda din Rocky 1 ... In care adversarul lui Rocky tot incaseaza pumni in cap pana cade lat. Spre deosebire de box ... La sah poti sa cedezi linistit si te duci sa bei un suc :))
19...Kg7 20.Qh6+ Kf7 21.Qh7+ Ke6 22.Qh3+ Kf7 23.Rf1+ Ke8 24.Qe6 Rg7 25.Bg5 Qd7 26.Bxg6+ Rxg6 27.Qxg6+ Kd8 28.Rf8+ Qe8 29.Qxe8# 1-0

(2) Steinitz,William - Rock [C52]
1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4
Gambitul Evans ... Albul sacrifica un pion pentru a obtine avantaj in centru ... Merita? Daca si Kasparov a jucat asa ceva impotriva lui Anand, poate ca merita :)
4...Bxb4 5.c3 Ba5 6.d4 exd4 7.0-0 Nf6 8.Ba3
Regele negru este prins in centru, iar acum incepe balul :)
8...Bb6 9.Qb3 d5 10.exd5 Na5 11.Re1+ Be6 12.dxe6
Genial! Albul sacrifica dama pentru a obtine un atac de mat imparabil. Pare "poetic" cum regele negru este adus catre flancul damei, unde va fi "macelarit" realmente.
12...Nxb3 13.exf7+ Kd7 14.Be6+ Kc6 15.Ne5+ Kb5 16.Bc4+ Ka5 17.Bb4+ Ka4 18.axb3# 1-0

3) Steinitz,William - Bird,Henry [C10]
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Nc3 dxe4 4.Nxe4 Nc6
Acest cal nu are ce cauta in fata pionului din c7. Prima dintr-o serie de erori care il vor duce pe negru catre un deznodamant rapid si dureros.
5.Nf3 Nf6 6.Nxf6+ Qxf6 7.Bg5 Qf5
Cat de papagal sa fii? Oare unde vrea sa-si puna dama? Si cand ne gandim ca Bird aspira la titlul mondial ... vorba aceea: "Vrabia malai viseaza!" :)) Parca piesele negre sunt conduse de cineva care abia a invatat sa mute "lemnele"
8.Bd3 Qg4 9.h3
Acum dama e prinsa. Cam asa se juca cu 11 ani inainte sa ne cucerim independenta :))
9...Qxg2 10.Rh2 Qxh2 11.Nxh2 Nxd4 12.Bb5+ 1-0

Steinitz,William - Bird,Henry [C10]
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Nc3 dxe4 4.Nxe4 Nc6
Acest cal nu are ce cauta in fata pionului din c7. Prima dintr-o serie de erori care il vor duce pe negru catre un deznodamant rapid si dureros.
5.Nf3 Nf6 6.Nxf6+ Qxf6 7.Bg5 Qf5
Cat de papagal sa fii? Oare unde vrea sa-si puna dama? Si cand ne gandim ca Bird aspira la titlul mondial ... vorba aceea: "Vrabia malai viseaza!" :)) Parca piesele negre sunt conduse de cineva care abia a invatat sa mute "lemnele"
8.Bd3 Qg4 9.h3
Acum dama e prinsa. Cam asa se juca cu 11 ani inainte sa ne cucerim independenta :))
9...Qxg2 10.Rh2 Qxh2 11.Nxh2 Nxd4 12.Bb5+ 1-0

4) Steinitz,William - Paulsen,Louis [C25]
1.e4 e5 2.Nc3 Nc6 3.f4 exf4 4.d4?!
Gambitul Steinitz ... o "panarama" de idee. In zilele noastre daca joci asa ceva "te suie pe garduri" adversarul. Nu poti permite negrului sa-ti dea un sah letal la h4.
4...Qh4+ 5.Ke2
Cum sa joci asa ceva? Cam pe unde se va dezvolta nebunul din f1? Acum negrul ar trebui sa-si scoata "betele" cat mai repede pentru a-l lua la intrebari pe regele alb. Dar se pare ca Paulsen vroia sa-l faca mat pe Steinitz doar cu cateva piese. Imposibil.
5...d6 6.Nf3 Bg4 7.Bxf4 0-0-0 8.Ke3 Qh5
Negrul tot pierde timp. trebuia schimbat calul din f3 si pe urma jucat f5. Negrul trebuie sa deschida liniile ca sa puna in evidenta vulnerabilitatea regelui alb.
9.Be2 Qa5 10.a3
Oops! Toata lalaiala negrului a condus la un avanataj imens pentru alb :). Daca stam si "numaram" ... albul are un centru de pioni puternic si avantaj considerabil in dezvoltare. In plus dama neagra nu isi gaseste nici macar un camp sigur.
10...Bxf3 11.Kxf3! Qh5+ 12.Ke3 Qh4 13.b4!
Acum vine si atacul ... In timp ce negrul a mutat cu numai cu dama, de parca nu mai exista si alte piese pe tabla, albul se coordoneaza perfect, ne fiind deranjat deloc de adversarul sau.
13...g5 14.Bg3 Qh6 15.b5 Nce7 16.Rf1 Nf6 17.Kf2 Ng6 18.Kg1!
De 6 ori a mutat albul cu regele in 18 mutari!! Incredibil. Asta in zilele noastre ar suna a "caterinca" :)
18...Qg7 19.Qd2 h6 20.a4 Rg8 21.b6!
Acum Steinitz deschide si coloane pentru ca turnurile, adica artileria grea, sa intre in joc.
21...axb6 22.Rxf6!
Albul elimina singura figura neagra care l-ar fi putut "deranja" in organizarea atacului asupra redutei adverse.
22...Qxf6 23.Bg4+ Kb8 24.Nd5 Qg7 25.a5 f5 26.axb6 cxb6 27.Nxb6! Ne7
Nebunul din g4 nu poate fi capturat [27...fxg4 28.Ra8+ Kc7 29.Qc3+ Kxb6 30.Qa5+ Kc6 31.d5+ si vine matul la mutarea urmatoare]
28.exf5 Qf7 29.f6 Nc6 30.c4 Na7 31.Qa2 Nb5 32.Nd5 Qxd5 33.cxd5 Nxd4 34.Qa7+ Kc7 35.Rc1+ Nc6 36.Rxc6# 1-0

5) Zukertort,Johannes - Steinitz,William [D26]
1.d4 d5 2.c4 e6 3.Nc3 Nf6 4.Nf3 dxc4 5.e3 c5 6.Bxc4 cxd4 7.exd4 Be7 8.0-0 0-0 9.Qe2 Nbd7 10.Bb3 Nb6 11.Bf4 Nbd5 12.Bg3 Qa5 13.Rac1 Bd7 14.Ne5 Rfd8 15.Qf3 Be8 16.Rfe1 Rac8 17.Bh4 Nxc3 18.bxc3
Structura de pioni care a rezultat, in care albul are doi pioni pe coloanele c si d, se numeste "Pioni atarnati". Partea care lupta impotriva lor ar trebui sa puna presiune pe ei, in timp ce partea care ii detine ar trebui sa-i tina aliniati cat mai mult timp posibil si sa initieze o strapungere la momentul oportun. Este interesant cum Steinitz a "simtit" planul corect cu aproape 50 ani inainte ca teoria sahului sa stabileasca aceste idei.
18...Qc7 19.Qd3 Nd5 20.Bxe7 Qxe7 21.Bxd5
Acest nebun trebuia pastrat pentru a pastra caracterul complex al pozitiei. Cu fiecare schimb se simte tot mai mult slabiciunea celor doi pioni atarnati.
21...Rxd5 22.c4 Rdd8 23.Re3?
Albul se tot uita cu coada ochiului la regele advers ... Ce sa-i faci, moda vremii :) ... E ca si cum ai vrea sa ajungi la piata, dar nu te gandesti ca pana acolo trebuie sa cobori din bloc ...sa iei autobuzul ... si alte chestii. Capturarea regelui este obiectivul acestui joc, dar pana acolo e cale lunga ...
23...Qd6 24.Rd1 f6 25.Rh3!? h6! 26.Ng4 Qf4! 27.Ne3 Ba4! 28.Rf3 Qd6 29.Rd2 Bc6 30.Rg3 f5!
Atacul albului a fost respins extrem de facil si acum el este cel supus ofensivei, iar Steinitz il "trosneste" cu stil :)
31.Rg6 Be4 32.Qb3 Kh7! 33.c5 Rxc5 34.Rxe6 Rc1+ 35.Nd1 Qf4 36.Qb2 Rb1 37.Qc3 Rc8 38.Rxe4 Qxe4 0-1

Steinitz,William - Chigorin,Mikhail [C65]
1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bb5 Nf6 4.d3 d6 5.c3 g6 6.Nbd2 Bg7 7.Nf1 0-0 8.Ba4 Nd7 9.Ne3 Nc5 10.Bc2 Ne6 11.h4!
Beneficiind de o pozitie stabila in centru, albul se poate gandi la atac pe flancul regelui. Un principiu extrem de sanatos, dar care va fi enuntat ... cu mult dupa moartea lui Steinitz. Oare omul asta calatorise in viitor? :))
11...Ne7 12.h5 d5 13.hxg6 fxg6 14.exd5 Nxd5 15.Nxd5 Qxd5 16.Bb3 Qc6
Negrul a incercat sa atace in centru, dar rezultatul a fost ... in favoarea albului. Observati ca acum s-a deschis si diagonala nebunului din b3, iar monarhul negru va avea de suferit.
17.Qe2 Bd7 18.Be3 Kh8 19.0-0-0 Rae8 20.Qf1!
Cu aceasta mutare subtila, albul pregateste spargerea centrului cu impingerea pionului la d4, dupa care va fi schimbat si ultimul bastion al apararii negrului ... nebunul din g7
20...a5 21.d4! exd4 22.Nxd4 Bxd4
Acum urmeaza focurile de artificii :)) Negrul va fi executat perfect. Imaginati-va niste "un doi-uri" intre Ronaldinho si Kaka :)
23.Rxd4! Nxd4 24.Rxh7+! Kxh7 25.Qh1+ Kg7 26.Bh6+ Kf6 27.Qh4+ Ke5 28.Qxd4+
Si mat la mutarea urmatoare. S-P-E-C-T-A-C-O-L! [28.Qxd4+ Kf5 29.g4# ] 1-0

Steinitz,William - Von Bardeleben,Curt [C54]
1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.c3 Nf6 5.d4 exd4 6.cxd4 Bb4+ 7.Nc3 d5 8.exd5 Nxd5 9.0-0 Be6 10.Bg5 Be7 11.Bxd5! Bxd5 12.Nxd5 Qxd5 13.Bxe7 Nxe7 14.Re1 f6
Monarhul negru este prins in centrul tablei si nu prea se vede cum isi va gasi linistea in curand.
15.Qe2 Qd7 16.Rac1 c6
Cu aceasta mutare albul deschide absolut toate liniile. Se elibereaza si campul d4 pentru ca "armasarul" din f3 sa intre si el in lupta, eventual cu scopul de a ateriza pe campul e6.
17.d5!! cxd5 18.Nd4 Kf7 19.Ne6
Cu ideea de a juca Tc7
19...Rhc8 20.Qg4! g6 21.Ng5+ Ke8 22.Rxe7+ Kf8
[Capturarea turnului cu regele ar fi insemnat inceperea unei calatorii "legendare" :)) 22...Kxe7 23.Re1+ Kd6 24.Qb4+ Rc5 (24...Kc6 25.Rc1# ; 24...Kc7 25.Ne6+ Kb8 26.Qf4+ ) 25.Ne4+ ] Turnul asta il va innebuni pe negru :). Nu poate fi capturat si face ravagii.
23.Rf7+! Kg8 24.Rg7+! Kh8! 25.Rxh7+!
Negrul a plecat din sala fara sa mai semneze fisele ... fara sa cedeze ... fara sa mai spuna nimic :) [Cam asta ar fi urmat, daca ar fi continuat partida 25.Rxh7+! Kg8 26.Rg7+ Kh8 27.Qh4+ Kxg7 28.Qh7+ Kf8 29.Qh8+ Ke7 30.Qg7+ Ke8 31.Qg8+ Ke7 32.Qf7+ Kd8 33.Qf8+ Qe8 34.Nf7+ Kd7 35.Qd6# ] 1-0


free counters