Emanuel Lasker
Emanuel Lasker (n. 24
decembrie 1868;
d. 11
ianuarie 1941) a
fost un jucător de şah
şi matematician
evreu german, născut
la Berlinchen în Branderburg (astăzi Barlinek în Polonia). Evreu
de origine, se va remarca şi ca un filozof şi umanist de
excepţie, luptând pentru educaţia, stabilitatea şi securitatea omenirii. A fost
campion mondial la şah (1894-1921).
Campion la
În 1894 el a devenit Campion Mondial la
Şah, învingându-l pe Wilhelm
Steinitz cu 10 victorii, 4 egaluri şi 5 înfrângeri. El a menţinut acest
titlu timp de 27 de ani, un record ce nu a fost întrecut nici până acum. Cele
mai de seamă turnee ale sale au fost la Londra, 1899, Sankt
Petersburg, 1896
- 1914 şi New York, 1924. În 1921 el va pierde
titlul în favoarea lui José Raúl Capablanca. Lasker s-a oferit să se
retragă, oferindu-i titlul lui Capablanca, însă acesta a vrut să îl învingă
pe Lasker într-un meci oficial.În 1933, evreul Lasker şi soţia sa Martha Kohn au
trebuit să plece din Germania, din pricina naziştilor. Au
plecat în Anglia,
apoi au locuit pentru o scurtă perioadă în Uniunea Sovietică, în cele din urmă hotărându-se
să se stabilească la New York.Lasker este cunoscut pentru metoda sa "psihologică"
de joc, în care el lua în consideraţie calităţile subiective ale adversarului
său, comparându-le cu necesităţile obiective ale poziţiei sale pe tabla de şah. Richard Reti
sublinia faptul că Lasker ar fi făcut chiar şi mişcări de ordin inferior, dacă
ştia în vreun fel că aceste mişcări îi vor crea o stare de disconfort
adversarului, oricât de mică, lucru dezminţit de Lasker.
Emanuel Lasker şi fratele său, 1907
Cu toate
acestea, în 1914, la
Sankt
Petersburg, într-un faimos meci contra lui José Raúl Capablanca, pe care acesta trebuia
să-l caştige cu orice preţ, Lasker a ales o deschidere care este considerată de
mulţi şahisti inofensivă - atât timp cat adversarul juca ofensiv. Capablanca, încurajat de turneu să joace
într-un mod sigur, a eşuat în a lua măsuri ofensive împotriva mişcării lui
Lasker, justificându-i acestuia strategia, Lasker va caştiga meciul. Un alt meci istoric este meciul Lasker - Bauer, Amsterdam, 1889, în care Lasker
şi-a sacrificat ambii nebuni, într-o manevră ce avea să fie repetată şi în alte
jocuri de aici încolo. Unele variaţii de deschidere îi poartă numele, cum ar fi
apărarea Lasker
(1.d4 d5 2.c4 e6 3.Nc3 Nf6 4.Bg5 Be7 5.e3 O-O 6.Nf3 h6 7.Bh4 Ne4), introdusă
alături de gambitul damei. În 1895 el a introdus o linie care
stopa efectiv popularul gambit Evans într-un meci de turneu (1.e4 e5 2.Nf3
Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4 Bxb4 5.c3 Ba5 6.d4 d6 7.0-0 Bb6 8.dxe5 dxe5 9.Qxd8+ Nxd8
10.Nxe5 Be6). Liniile curbe ale lui Lasker, combinate cu un joc agresiv din
partea albului şi conform lui Reuben Fine,
poziţiile simplificate la care ajungea în final Lasker sunt din punct de vedere
psihologic demoralizatoare pentru adversar Lasker este şi un matematician
distins. El şi-a făcut studiile de doctorat la Erlangen din 1900, anul morţii lui Wilhelm
Steinitz, până în 1902
sub îndrumarea lui David Hilbert. Teza sa de doctorat Über Reihen auf
der Convergenzgrenze a fost publicată în Tranzacţii Filozofale în 1901.Lasker a introdus
conceptul unui prim ideal, care
extinde noţiunea de putere al
unui număr
prim, către o geometrie algebrică. El este renumit şi pentru articolul
său din 1905,
intitulat Zur Theorie der Moduln und Ideale, care a apărut în Mathematische
Annalen. În acest articol el a pus bazele a ceea ce acum se numeşte Alte aspecte ale vieţii saleEl a fost şi un filozof şi un
bun prieten lui Albert Einstein. Mai târziu în viaţa sa a devenit un umanist,
scriind cu pasiune despre nevoia de inspiraţie şi de educaţie
structurată, pentru stabilizarea şi securitatea omenirii. El s-a apucat
mai târziu de Bridge (jocul),
unde a devenit maestru, apoi de studierea jocului Go (jocul).El a
inventat Lasca, o variantă a şahului, în care
piesele nu sunt luate de pe tablă, ci puse sub piesa care le cucereşte.
Scriitoarea Else Lasker-Schüler
i-a fost cumnată, iar Emanuel Lasker, este inrudit cu jucătorul de şah, Edward Lasker. În 1925 el publică Manualul de
Sah al lui Lasker, faimos în cercurile de şahişti, pentru tonul
filozofic întalnit în carte.
