Se afișează postările cu eticheta Emanuel Lasker. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Emanuel Lasker. Afișați toate postările

19.04.2012

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Emanuel Lasker




Emanuel Lasker


Emanuel Lasker (n. 24 decembrie 1868; d. 11 ianuarie 1941) a fost un jucător de şah şi matematician evreu german, născut la Berlinchen în Branderburg (astăzi Barlinek în Polonia). Evreu de origine, se va remarca şi ca un filozof şi umanist de excepţie, luptând pentru educaţia, stabilitatea şi securitatea omenirii. A fost campion mondial la şah (1894-1921).

Campion la șah

În 1894 el a devenit Campion Mondial la Şah, învingându-l pe Wilhelm Steinitz cu 10 victorii, 4 egaluri şi 5 înfrângeri. El a menţinut acest titlu timp de 27 de ani, un record ce nu a fost întrecut nici până acum. Cele mai de seamă turnee ale sale au fost la Londra, 1899, Sankt Petersburg, 1896 - 1914 şi New York, 1924. În 1921 el va pierde titlul în favoarea lui José Raúl Capablanca. Lasker s-a oferit să se retragă, oferindu-i titlul lui Capablanca, însă acesta a vrut să îl învingă pe Lasker într-un meci oficial.În 1933, evreul Lasker şi soţia sa Martha Kohn au trebuit să plece din Germania, din pricina naziştilor. Au plecat în Anglia, apoi au locuit pentru o scurtă perioadă în Uniunea Sovietică, în cele din urmă hotărându-se să se stabilească la New York.Lasker este cunoscut pentru metoda sa "psihologică" de joc, în care el lua în consideraţie calităţile subiective ale adversarului său, comparându-le cu necesităţile obiective ale poziţiei sale pe tabla de şah. Richard Reti sublinia faptul că Lasker ar fi făcut chiar şi mişcări de ordin inferior, dacă ştia în vreun fel că aceste mişcări îi vor crea o stare de disconfort adversarului, oricât de mică, lucru dezminţit de Lasker.
Emanuel Lasker şi fratele său, 1907
Cu toate acestea, în 1914, la Sankt Petersburg, într-un faimos meci contra lui José Raúl Capablanca, pe care acesta trebuia să-l caştige cu orice preţ, Lasker a ales o deschidere care este considerată de mulţi şahisti inofensivă - atât timp cat adversarul juca ofensiv. Capablanca, încurajat de turneu să joace într-un mod sigur, a eşuat în a lua măsuri ofensive împotriva mişcării lui Lasker, justificându-i acestuia strategia, Lasker va caştiga meciul.        Un alt meci istoric este meciul Lasker - Bauer, Amsterdam, 1889, în care Lasker şi-a sacrificat ambii nebuni, într-o manevră ce avea să fie repetată şi în alte jocuri de aici încolo. Unele variaţii de deschidere îi poartă numele, cum ar fi apărarea Lasker (1.d4 d5 2.c4 e6 3.Nc3 Nf6 4.Bg5 Be7 5.e3 O-O 6.Nf3 h6 7.Bh4 Ne4), introdusă alături de gambitul damei. În 1895 el a introdus o linie care stopa efectiv popularul gambit Evans într-un meci de turneu (1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4 Bxb4 5.c3 Ba5 6.d4 d6 7.0-0 Bb6 8.dxe5 dxe5 9.Qxd8+ Nxd8 10.Nxe5 Be6). Liniile curbe ale lui Lasker, combinate cu un joc agresiv din partea albului şi conform lui Reuben Fine, poziţiile simplificate la care ajungea în final Lasker sunt din punct de vedere psihologic demoralizatoare pentru adversar   Lasker este şi un matematician distins. El şi-a făcut studiile de doctorat la Erlangen din 1900, anul morţii lui Wilhelm Steinitz, până în 1902 sub îndrumarea lui David Hilbert. Teza sa de doctorat Über Reihen auf der Convergenzgrenze a fost publicată în Tranzacţii Filozofale în 1901.Lasker a introdus conceptul unui prim ideal, care extinde noţiunea de putere al unui număr prim, către o geometrie algebrică. El este renumit şi pentru articolul său din 1905, intitulat Zur Theorie der Moduln und Ideale, care a apărut în Mathematische Annalen. În acest articol el a pus bazele a ceea ce acum se numeşte Alte aspecte ale vieţii saleEl a fost şi un filozof şi un bun prieten lui Albert Einstein. Mai târziu în viaţa sa a devenit un umanist, scriind cu pasiune despre nevoia de inspiraţie şi de educaţie structurată, pentru stabilizarea şi securitatea omenirii. El s-a apucat mai târziu de Bridge (jocul), unde a devenit maestru, apoi de studierea jocului Go (jocul).El a inventat Lasca, o variantă a şahului, în care piesele nu sunt luate de pe tablă, ci puse sub piesa care le cucereşte. Scriitoarea Else Lasker-Schüler i-a fost cumnată, iar Emanuel Lasker, este inrudit cu jucătorul de şah, Edward Lasker. În 1925 el publică Manualul de Sah al lui Lasker, faimos în cercurile de şahişti, pentru tonul filozofic întalnit în carte.
free counters