Se afișează postările cu eticheta Şahul în şcoală. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Şahul în şcoală. Afișați toate postările

22.04.2012

Federaţia Mondială de şah.



În fiecare sport exista un organism de conducere care vizează
reglementarea normelor cuprinzând jocul.
În şah, unul din organele de conducere este
FIDE sau Federaţiei Internationale des Echecs, cele mai multe
cunoscut sub numele de Federaţia Mondială de şah.
Organizaţii, cum ar fi FIDE, nu a fost prima organizatie
care sa ocupat de regulile de şah. Incă din 1497,Luis Ramirez Lucena
de scris o carte în ceea ce priveşte normele de sah.

Cu toate acestea, popularitatea şahului a crescut şi
turnee şi cluburi au aparut de pretutindeni. Aceste
evenimente au contribuit la standardizarea normelor,
acesta este rolul principal al organului de guvernare.

Înfiinţarea FIDE

Federaţia Mondială de Şah a luat fiinta la 24 iulie 1924
în Paris, Franţa, cu motto-ul "Gens UNA sumus"
însemnând "Suntem un popor". Iniţial, primul lor
de acţiune pentru a forma o federaţie internaţională de şah
a început în aprilie 1914 la Sankt-Petersburg. În luna iulie a
1914, o altă încercare a fost făcută în Mannheim
Turneul internaţional de şah. De la Göteborg
Turneul, o altă încercare de stabilire a federaţiei internaţionale de şah
a fost făcut încă din nou în 1920.

Nu sa fost nimic pana in anul 1922, apoi maestru de şah
Eugene Znosko-Borovsky a anunţat ca Federaţia franceza de Şah,
ar putea găzdui un Turneu International de Sah
Si el ar trebui să participe la Paris.
În cele din urmă, participanţii Turneul a fondat
Federaţia Mondială de şah sau FIDE pe 20 iulie 1924,
iniţial ca o uniune a jucătorilor de şah .


Ulterior, mai multe congrese, au fost făcute de către FIDE,
care a evidentiat mai multe probleme în ceea ce priveşte
federaţia de şah. La congrese FIDE din 1925 şi FIDE 1926
membri si-au exprimat dorinţa de a se implica în gestionarea de
campionate mondiale de şah. În timpul acelor ani,
s-a adoptat regulamentul de la Londra pentru turnee de sah.


În timpul congresului al treilea în 1926, federaţia
a decis să organizeze o Olimpiada de Şah. Cu toate acestea, deoarece
cele mai multe dintre invitaţii au fost trimise cu întârziere doar patru
de ţări au participat, inclusiv Ungaria, Iugoslavia,
România şi Germania.

Până în anul 1927, FIDE a început organizarea primei
Olimpiade de şah , aceasta a fost, de asemenea, al patrulea
congres, care a avut loc la Londra. Mai multe Intreceri au fost
hotarite, cum ar fi: Campionatul Mondial pe Echipe
şi Turneul Naţiunilor. Cu toate acestea, doar
Olimpiada de şah a devenit cel mai popular turneu.

În cele din urmă, în cursul anului 1948, FIDE a precizat
procedura cu privire la participarea pretendenţilor la Campionatul Mondial
individual, printru ciclu de trei ani.
Primele ţări, afiliate ar permite jucătorilor să concureze la turneele zonale
şi cei ce se vor califica vor intra in turnee interzonale.
Jucătorii care se vor califica pentru turneul candidaţi,
împreună cu cei care au pierdut meciul precedent pentru titlu.

Astăzi FIDE

În timpul anilor 1970, Max Euwe,devenit preşedinte al
FIDE, sa străduit să crească în număr de membri(Tari)
în FIDE.
Actiunile FIDE conduse de Max Euwe au dus la 158 naţiuni in FIDE.
In anul 1999, când Federaţia Mondială de şah a fost recunoscuta ca,
membru CIO (Comitetul Olimpic Internaţional).
Doi ani după aceea, FIDE şi-a prezentat comisiei anti-droguri
Normele la şah, pentru a deveni o parte a Jocurilor Olimpice.


19.04.2012

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Rustam Kasimdzhanov




                                 Rustam Kasimdzhanov
                                 FIDE Campion Mondial de Sah 2004-2005


        Rustam Kasimdzhanov (în limba rusă Рустам Касымджанов) (n. 5 decembrie 1979) este un şahist uzbec, care deţine titlul de mare maestru internaţional de şah, fiind şi campion mondial în versiunea FIDE (2004-2005)
1979 - S-a născut, la Taşkent (Uzbekistan) şahistul Rustam KASIMDZHANOV, campion mondial, versiunea FIDE, în perioada 2004-2005.
    A fost vicecampion mondial de juniori (1999), cîştigător a numeroase turnee internaţionale, finalist în CM 2002 (a pierdut la Anand). În 2004, pentru titlul mondial, Kasimdzhanov şi-a învins, surprinzător, toţi adversarii (printre care Ivanciuk, Topalov şi Adams) şi s-a calificat în finală, unde l-a întîlnit pe faimosul Gari Kasparov (meci de şase partide). 
    După cîte două victorii de ambele părţi, în baraj (şah rapid), uzbekul învinge cu negrele şi-şi adjudecă titlul. 
    În 2005, pierde coroana în favoarea bulgarului Veselin Topalov

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Viswanathan Anand




                                                      Viswanathan Anand

                                                FIDE Campion Mondial de Sah                                                                                                                      

                                                                2000-2002, 2007, 2008





      Viswanathan „Vishy“ Anand (n. 11 decembrie 1969, oraşul Madras, astăzi:Chennai) este un şahist indian, care deţine titlul de mare maestru internaţional de şah, fiind şi campion mondial în versiunea FIDE (2000-2002). In prezent din 2007 este campion mondial.
Indianul Viswanathan Anand a reusit sa-si adjudece titlul de campion mondial la sah, prin remiza obtinuta in ultima runda a competitiei contra ungurului Peter Leko. Anand, o personalitatea marcanta a istoriei sahului mondial, revine spectaculos in fruntea celor mai buni sahisti ai lumii, reusind sa devanseze toate previziunile acestei intreceri, care il dadeau ca principal favorit la cel mai ravnit trofeu din sahul mondial pe campionul mondial en-titre, rusul Vladimir Kramnik. Pe langa tilul de campion mondial, pentru Anand remarcabil este si faptul ca nu a fost invins in nici una dintre cele 14 partide pe care le-a disputat .

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- VASILY SMISLOV



                                                        VASILY SMISLOV

                                                         (campion mondial in anul 1957       

 Intre șah si muzica

         Al saptelea campion mondial la sah, Vasily Smislov, un excelent bariton, a decis sa urmeze o cariera in sportul mintii dupa o auditie nereusita la Teatrul Balsoi din Moscova, in anul  1950. 
    Ulterior, dadea recitaluri in timpul turneelor, acompaniat de marele maestru Mark Taimanov, acesta fiind si un bun pianist. Campionul rus s-a dedicat in egala masura celor doua mari pasiuni ale vietii sale.  "Rusul linistit", dupa cum a fost numit de contemporanii sai, datorita stilului de joc adoptat, s-a nascut pe 24 martie 1921, la Moscova. 
     A deprins tainele sahului la virsta de sase ani, de la tatal sau, care era un puternic candidat la titlul de maestru. La 19 ani participa cu succes in campionatul Uniunii Sovietice, juci nd partide impotriva unor juca tori de calibru cum ar fi Mihail Botvinnik, Paul Keres, Isaac Boleslavsky, Igor Bondarevsky sau Andor Lilienthal. 
     Dupa numai un an, va obtine titlul de mare maestru, o performanta rara la vremea respectiva. Al Doilea Razboi Mondial a insemnat o pauza in cariera lui Smislov, dar, odata cu reluarea competitiilor din 1948, continua seria succeselor, incepind cu turneul organizat pentru a desemna succesorul lui Alehin. In 1953, cistiga Turneul Candidat ilor de la Zürich, si, totodata, dreptul de a juca impotriva lui Botvinnik pentru titlul de campion mondial. 
     Meciul celor doi se termina la egalitate, astfel incit Mikhail Botvinnik isi pastreaza titlul. In 1957, ajunge din nou in postura de a-l infrunta pe Botvinnik, doar ca, de data aceasta, reuseste sa cistige cu scorul de 12,5-9,5, devenind campion mondial. 
     Anul urmator este obligat sa-i acorde revansa fostului campion mondial, in conformitate cu protocolul meciurilor pentru titlul suprem de la acea vreme. Subestimindu-si adversarul, Smislov este invins cu scorul de 12,5-10,5 si pierde coroana de lauri a sahului. 
     Este cunoscut drept un "vrajitor al Olimpiadelor", datorita celor noua medalii de aur obtinute cu echipa URSS-ului in perioada 1952-1972, trofee la care a contribuit din plin cu rezultate individuale de exceptie.
    A jucat cu pneumonie Vasily Smislov devine campion mondial in anul 1957, cind reuseste sa-l invinga pe Botvinnik cu 12,5-9,5. 
      Dupa mai putin de un an, are loc meciul revansa, pe care Smislov l-a descris cum a stiut mai bine in cartea sa, "In cautarea armoniei": "Cred ca am evoluat mult sub nivelul posibilitatilor mele. Fara a nega meritele adversarului meu, care s-a pregatit serios pentru acest meci, cred ca rezultatul nesatisfacator se datoreaza, in mare parte, starii mele de sanatate. 
      Am inceput acest meci gripat si l-am terminat avind pneumonie. Insa, n-am de ce sa-mi regret soarta. Imi indeplinisem deja visul de a deveni al saptelea campion al lumii".
    VASILY SMISLOV (campion mondial in anul 1957): 
 "In sah ma impresioneaza uimitoarea lume a ideilor si frumusetea! Estetica artei sahiste consta pentru mine, in primul rind, in veridicitatea ei descoperita printr-o gindire logica clara. Frumusetea apare nu numai in jocul combinativ cu sacrificii, dar si in pozitii aparent simple, in care se descopera brusc un bogat continut."

L-a executat pe Fischer. Tinarul Bobby avea doar 16 ani pe atunci       Robert Fischer - Vasily Smislov / Turneul candidatilor / Iugoslavia 1959
1.e4 c5 2.Cf3 e6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 d6 6.Nc4 Ne7 7.0-0 a6 8.Nb3 b5 9.f4 0-0 10.f5 b4 11.Cce2 e5 12.Cf3 Nb7 13.Cg3 Cxe4 14.Cxe4 Nxe4 15.De1 Nxf3 16.Txf3 Cc6 17.De4 Cd4 18.Th3 Nf6 19.Nd5 Tc8 20.c3 bxc3 21.bxc3 Cb5 22.Nd2 Tc5 23.Rh1 Dd7 24.Nb3 d5 25.Df3 Cd6 26.Tf1 Ce4 27.Dh5 h6 28.Nxh6 gxh6 29.Nc2 Ng5 30.f6 Tb8 31.Nxe4 dxe4 32.Tg3 Df5 33.Rg1 Dg6 34.De2 Tc6 35.h4 Txf6 36.Txf6 Dxf6 37.Dh5 Df4 38.Rh2 Rg7 39.hxg5 hxg5 40.Dxg5+ Dxg5 41.Txg5+ Rf6 42.Th5 Tb1 43.Rg3 (vezi diagrama)


Cunoscut drept un expert al finalurilor, Vasily il executa exemplar pe mai tinarul sau adversar, dupa o partida in care a fost nevoit sa se apere tot.                                                                                                                                                                              Timpul   43 ... Tf1! 44.Th4 Rf5 45.Th5+ Re6 46.Th6+ f6 47.Th4 e3 48.Te4 f5 0-1


 

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Wilhelm Steinitz



                                                 Steinitz  

                                       părintele şahului modern

      Campionii mondiali au influenţat benefic întotdeauna sportul în care au triumfat, şi aici nu mă refer doar la contribuţiile tehnice, ci şi la popularizarea acestuia în rândul oamenilor. Este inutil să spunem ce a însemnat Pele pentru dezvoltarea fotbalului, Nadia pentru popularizarea gimnasticii sau Kasparov pentru şah.
Acestea sunt vârfurile unor sporturi care au dat la iveală şi alte certe valori. Dacă mă refer numai la şah, atunci pot să afirm că fiecare dintre campionii mondiali a adus un plus în dezvoltarea “jocului regilor”.
Periodic voi posta câte un articol despre fiecare campion mondial de şah … oficial … că au fost o grămadă care şi-au mai zis campioni mondiali :lol:
   Wilhelm Steinitz (Austria), primul campion mondial oficial, este considerat părintele strategiei moderne.
S-a născut la Praga în 1836 în ghetoul evreiesc, iar din 1858 se stabileşte la Viena, unde a început să studieze matematica.
Pe 23 noiembrie 1888 devine cetăţean american, schimbându-şi numele din Wilhelm în William.
„Şahul nu este pentru timizi!”
Steinitz

Odată cu câştigarea Campionatului Vienei, la vârsta de 26 de ani devine şahist profesionist şi începe să aibă problemele tipice … de unde să câştige bani :lol:.
Stilul său de joc la vremea respectivă nu se deosebea de cel al contemporanilor săi, agresiv, bazat pe sacrificii de material.
În 1873, la 37 ani, îşi schimbă complet abordarea, şi acordă o importanţă imensă jocului poziţional, dezvoltând o nouă metodă de joc.
„Glorie, am deja. Acum am nevoie de bani!”
Steinitz

Contribuţia lui Steinitz în şah poate fi comparată cu cea a lui Newton în fizică, deoarece a arătat că şahul poate fi privit ca o ştiinţă.
Prin acumularea unor mici avantaje poziţionale, Steinitz căpăta o poziţie dominantă pe tablă, ceea ce îi permitea să dezvolte atacuri strălucite asupra poziţiei slăbite a adversarului său.
Aprofundând acest concept dezvoltă noi idei, care conduc la creşterea nivelului de joc în perioada respectivă.
Steinitz afirma că atacul trebuie declanşat doar după acumularea unor avantaje poziţionale, contrar concepţiei din aceea epocă: „Totul pentru atac!”
În istoria şahului a rămas pentru stilul ştiinţific adoptat, pentru teoriile elaborate şi pentru „dogmele” sale, fiind considerat întemeietorul „Şcolii clasice”.
„Capturarea regelui este obiectivul principal al jocului de şah, dar nu primul obiectiv …”
Steinitz

A câştigat titlul de campion mondial în 1886, prin victoria asupra lui Johannes Zuckertort (Anglia). Meciul s-a disputat în oraşele New York, St. Louis şi New Orleans.
Victoria în meci a fost relativ facilă, cu scorul de 12,5 – 7,5 (+10 -5 =5), obţinând cele 10 victorii în 20 de partide şi întorcând rezultatul după ce Zuckerort a condus cu 3 – 1.
Steinitz a deţinut titlul de campion mondial între1886 şi1894, disputând în această perioadă 4 meciuri împotriva lui Johannes Zuckertort, 2 meciuri împotriva lui Mihail Cigorin şi un meci împotriva lui Isidor Gunsberg. A pierdut titlul în favoarea lui Emanuel Lasker în 1894, acesta din urmă devenind al doilea campion mondial din istorie.
Lasker - Steinitz în 1894 … titlul mondial va fi predat în mâini sigure
După pierderea titlului de campion mondial, Steinitz are o serie de probleme medicale, chiar mentale, şi îşi petrece ultimii ani din viaţă prin spitalele din New York, făcând o serie de afirmaţii bizare (printre altele a afrmat că „poate muta piesele prin emitarea unei bolţi electrice din vârful degetelor sale” :lol:).
Şahul nu i-a adus niciun beneficiu financiar şi moare în sărăcie la New York în anul 1900.
Este îngropat în cimitirul Evergreens (Brooklyn – New York).

(1) Steinitz,William - Mongredien,Augustus [B01]
1.e4 d5 2.exd5 Qxd5 3.Nc3 Qd8 4.d4 e6 5.Nf3 Nf6 6.Bd3 Be7 7.0-0 0-0 8.Be3 b6 9.Ne5 Bb7 10.f4 Nbd7 11.Qe2 Nd5? 12.Nxd5 exd5 13.Rf3 f5 14.Rh3 g6 15.g4 fxg4
Singura protectie a regelui negru este asigurata de cei doi pioni din fata sa. Prin acest sacrificiu de turn toate campurile albe din jurul regelui devin foarte slabe, iar atacul pe aceasta culoare ... imparabil
16.Rxh7! Nxe5
[Turnul nu poate fi capturat, deoarece matul vine fortat ... 16...Kxh7 17.Qxg4 Nf6 18.Qxg6+ Kh8 19.Qh6+ Kg8 20.Kh1 ]
17.fxe5 Kxh7 18.Qxg4 Rg8 19.Qh5+
De aici urmeaza "haituirea regelui" ... Ceva de genul ultima runda din Rocky 1 ... In care adversarul lui Rocky tot incaseaza pumni in cap pana cade lat. Spre deosebire de box ... La sah poti sa cedezi linistit si te duci sa bei un suc :))
19...Kg7 20.Qh6+ Kf7 21.Qh7+ Ke6 22.Qh3+ Kf7 23.Rf1+ Ke8 24.Qe6 Rg7 25.Bg5 Qd7 26.Bxg6+ Rxg6 27.Qxg6+ Kd8 28.Rf8+ Qe8 29.Qxe8# 1-0

(2) Steinitz,William - Rock [C52]
1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4
Gambitul Evans ... Albul sacrifica un pion pentru a obtine avantaj in centru ... Merita? Daca si Kasparov a jucat asa ceva impotriva lui Anand, poate ca merita :)
4...Bxb4 5.c3 Ba5 6.d4 exd4 7.0-0 Nf6 8.Ba3
Regele negru este prins in centru, iar acum incepe balul :)
8...Bb6 9.Qb3 d5 10.exd5 Na5 11.Re1+ Be6 12.dxe6
Genial! Albul sacrifica dama pentru a obtine un atac de mat imparabil. Pare "poetic" cum regele negru este adus catre flancul damei, unde va fi "macelarit" realmente.
12...Nxb3 13.exf7+ Kd7 14.Be6+ Kc6 15.Ne5+ Kb5 16.Bc4+ Ka5 17.Bb4+ Ka4 18.axb3# 1-0

3) Steinitz,William - Bird,Henry [C10]
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Nc3 dxe4 4.Nxe4 Nc6
Acest cal nu are ce cauta in fata pionului din c7. Prima dintr-o serie de erori care il vor duce pe negru catre un deznodamant rapid si dureros.
5.Nf3 Nf6 6.Nxf6+ Qxf6 7.Bg5 Qf5
Cat de papagal sa fii? Oare unde vrea sa-si puna dama? Si cand ne gandim ca Bird aspira la titlul mondial ... vorba aceea: "Vrabia malai viseaza!" :)) Parca piesele negre sunt conduse de cineva care abia a invatat sa mute "lemnele"
8.Bd3 Qg4 9.h3
Acum dama e prinsa. Cam asa se juca cu 11 ani inainte sa ne cucerim independenta :))
9...Qxg2 10.Rh2 Qxh2 11.Nxh2 Nxd4 12.Bb5+ 1-0

Steinitz,William - Bird,Henry [C10]
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Nc3 dxe4 4.Nxe4 Nc6
Acest cal nu are ce cauta in fata pionului din c7. Prima dintr-o serie de erori care il vor duce pe negru catre un deznodamant rapid si dureros.
5.Nf3 Nf6 6.Nxf6+ Qxf6 7.Bg5 Qf5
Cat de papagal sa fii? Oare unde vrea sa-si puna dama? Si cand ne gandim ca Bird aspira la titlul mondial ... vorba aceea: "Vrabia malai viseaza!" :)) Parca piesele negre sunt conduse de cineva care abia a invatat sa mute "lemnele"
8.Bd3 Qg4 9.h3
Acum dama e prinsa. Cam asa se juca cu 11 ani inainte sa ne cucerim independenta :))
9...Qxg2 10.Rh2 Qxh2 11.Nxh2 Nxd4 12.Bb5+ 1-0

4) Steinitz,William - Paulsen,Louis [C25]
1.e4 e5 2.Nc3 Nc6 3.f4 exf4 4.d4?!
Gambitul Steinitz ... o "panarama" de idee. In zilele noastre daca joci asa ceva "te suie pe garduri" adversarul. Nu poti permite negrului sa-ti dea un sah letal la h4.
4...Qh4+ 5.Ke2
Cum sa joci asa ceva? Cam pe unde se va dezvolta nebunul din f1? Acum negrul ar trebui sa-si scoata "betele" cat mai repede pentru a-l lua la intrebari pe regele alb. Dar se pare ca Paulsen vroia sa-l faca mat pe Steinitz doar cu cateva piese. Imposibil.
5...d6 6.Nf3 Bg4 7.Bxf4 0-0-0 8.Ke3 Qh5
Negrul tot pierde timp. trebuia schimbat calul din f3 si pe urma jucat f5. Negrul trebuie sa deschida liniile ca sa puna in evidenta vulnerabilitatea regelui alb.
9.Be2 Qa5 10.a3
Oops! Toata lalaiala negrului a condus la un avanataj imens pentru alb :). Daca stam si "numaram" ... albul are un centru de pioni puternic si avantaj considerabil in dezvoltare. In plus dama neagra nu isi gaseste nici macar un camp sigur.
10...Bxf3 11.Kxf3! Qh5+ 12.Ke3 Qh4 13.b4!
Acum vine si atacul ... In timp ce negrul a mutat cu numai cu dama, de parca nu mai exista si alte piese pe tabla, albul se coordoneaza perfect, ne fiind deranjat deloc de adversarul sau.
13...g5 14.Bg3 Qh6 15.b5 Nce7 16.Rf1 Nf6 17.Kf2 Ng6 18.Kg1!
De 6 ori a mutat albul cu regele in 18 mutari!! Incredibil. Asta in zilele noastre ar suna a "caterinca" :)
18...Qg7 19.Qd2 h6 20.a4 Rg8 21.b6!
Acum Steinitz deschide si coloane pentru ca turnurile, adica artileria grea, sa intre in joc.
21...axb6 22.Rxf6!
Albul elimina singura figura neagra care l-ar fi putut "deranja" in organizarea atacului asupra redutei adverse.
22...Qxf6 23.Bg4+ Kb8 24.Nd5 Qg7 25.a5 f5 26.axb6 cxb6 27.Nxb6! Ne7
Nebunul din g4 nu poate fi capturat [27...fxg4 28.Ra8+ Kc7 29.Qc3+ Kxb6 30.Qa5+ Kc6 31.d5+ si vine matul la mutarea urmatoare]
28.exf5 Qf7 29.f6 Nc6 30.c4 Na7 31.Qa2 Nb5 32.Nd5 Qxd5 33.cxd5 Nxd4 34.Qa7+ Kc7 35.Rc1+ Nc6 36.Rxc6# 1-0

5) Zukertort,Johannes - Steinitz,William [D26]
1.d4 d5 2.c4 e6 3.Nc3 Nf6 4.Nf3 dxc4 5.e3 c5 6.Bxc4 cxd4 7.exd4 Be7 8.0-0 0-0 9.Qe2 Nbd7 10.Bb3 Nb6 11.Bf4 Nbd5 12.Bg3 Qa5 13.Rac1 Bd7 14.Ne5 Rfd8 15.Qf3 Be8 16.Rfe1 Rac8 17.Bh4 Nxc3 18.bxc3
Structura de pioni care a rezultat, in care albul are doi pioni pe coloanele c si d, se numeste "Pioni atarnati". Partea care lupta impotriva lor ar trebui sa puna presiune pe ei, in timp ce partea care ii detine ar trebui sa-i tina aliniati cat mai mult timp posibil si sa initieze o strapungere la momentul oportun. Este interesant cum Steinitz a "simtit" planul corect cu aproape 50 ani inainte ca teoria sahului sa stabileasca aceste idei.
18...Qc7 19.Qd3 Nd5 20.Bxe7 Qxe7 21.Bxd5
Acest nebun trebuia pastrat pentru a pastra caracterul complex al pozitiei. Cu fiecare schimb se simte tot mai mult slabiciunea celor doi pioni atarnati.
21...Rxd5 22.c4 Rdd8 23.Re3?
Albul se tot uita cu coada ochiului la regele advers ... Ce sa-i faci, moda vremii :) ... E ca si cum ai vrea sa ajungi la piata, dar nu te gandesti ca pana acolo trebuie sa cobori din bloc ...sa iei autobuzul ... si alte chestii. Capturarea regelui este obiectivul acestui joc, dar pana acolo e cale lunga ...
23...Qd6 24.Rd1 f6 25.Rh3!? h6! 26.Ng4 Qf4! 27.Ne3 Ba4! 28.Rf3 Qd6 29.Rd2 Bc6 30.Rg3 f5!
Atacul albului a fost respins extrem de facil si acum el este cel supus ofensivei, iar Steinitz il "trosneste" cu stil :)
31.Rg6 Be4 32.Qb3 Kh7! 33.c5 Rxc5 34.Rxe6 Rc1+ 35.Nd1 Qf4 36.Qb2 Rb1 37.Qc3 Rc8 38.Rxe4 Qxe4 0-1

Steinitz,William - Chigorin,Mikhail [C65]
1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bb5 Nf6 4.d3 d6 5.c3 g6 6.Nbd2 Bg7 7.Nf1 0-0 8.Ba4 Nd7 9.Ne3 Nc5 10.Bc2 Ne6 11.h4!
Beneficiind de o pozitie stabila in centru, albul se poate gandi la atac pe flancul regelui. Un principiu extrem de sanatos, dar care va fi enuntat ... cu mult dupa moartea lui Steinitz. Oare omul asta calatorise in viitor? :))
11...Ne7 12.h5 d5 13.hxg6 fxg6 14.exd5 Nxd5 15.Nxd5 Qxd5 16.Bb3 Qc6
Negrul a incercat sa atace in centru, dar rezultatul a fost ... in favoarea albului. Observati ca acum s-a deschis si diagonala nebunului din b3, iar monarhul negru va avea de suferit.
17.Qe2 Bd7 18.Be3 Kh8 19.0-0-0 Rae8 20.Qf1!
Cu aceasta mutare subtila, albul pregateste spargerea centrului cu impingerea pionului la d4, dupa care va fi schimbat si ultimul bastion al apararii negrului ... nebunul din g7
20...a5 21.d4! exd4 22.Nxd4 Bxd4
Acum urmeaza focurile de artificii :)) Negrul va fi executat perfect. Imaginati-va niste "un doi-uri" intre Ronaldinho si Kaka :)
23.Rxd4! Nxd4 24.Rxh7+! Kxh7 25.Qh1+ Kg7 26.Bh6+ Kf6 27.Qh4+ Ke5 28.Qxd4+
Si mat la mutarea urmatoare. S-P-E-C-T-A-C-O-L! [28.Qxd4+ Kf5 29.g4# ] 1-0

Steinitz,William - Von Bardeleben,Curt [C54]
1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.c3 Nf6 5.d4 exd4 6.cxd4 Bb4+ 7.Nc3 d5 8.exd5 Nxd5 9.0-0 Be6 10.Bg5 Be7 11.Bxd5! Bxd5 12.Nxd5 Qxd5 13.Bxe7 Nxe7 14.Re1 f6
Monarhul negru este prins in centrul tablei si nu prea se vede cum isi va gasi linistea in curand.
15.Qe2 Qd7 16.Rac1 c6
Cu aceasta mutare albul deschide absolut toate liniile. Se elibereaza si campul d4 pentru ca "armasarul" din f3 sa intre si el in lupta, eventual cu scopul de a ateriza pe campul e6.
17.d5!! cxd5 18.Nd4 Kf7 19.Ne6
Cu ideea de a juca Tc7
19...Rhc8 20.Qg4! g6 21.Ng5+ Ke8 22.Rxe7+ Kf8
[Capturarea turnului cu regele ar fi insemnat inceperea unei calatorii "legendare" :)) 22...Kxe7 23.Re1+ Kd6 24.Qb4+ Rc5 (24...Kc6 25.Rc1# ; 24...Kc7 25.Ne6+ Kb8 26.Qf4+ ) 25.Ne4+ ] Turnul asta il va innebuni pe negru :). Nu poate fi capturat si face ravagii.
23.Rf7+! Kg8 24.Rg7+! Kh8! 25.Rxh7+!
Negrul a plecat din sala fara sa mai semneze fisele ... fara sa cedeze ... fara sa mai spuna nimic :) [Cam asta ar fi urmat, daca ar fi continuat partida 25.Rxh7+! Kg8 26.Rg7+ Kh8 27.Qh4+ Kxg7 28.Qh7+ Kf8 29.Qh8+ Ke7 30.Qg7+ Ke8 31.Qg8+ Ke7 32.Qf7+ Kd8 33.Qf8+ Qe8 34.Nf7+ Kd7 35.Qd6# ] 1-0


free counters