Planul de joc si tempo-ul

                                                    E știut ca începătorii fac mutări "la prima mana", cum s-ar spune, adică nu au un plan de joc pe termen lung, ci se uita ce piese sa mai atace și în funcție de asta decid ce mutare sa facă. Nu trebuie sa facem așa, ci sa ne stabilim întotdeauna un plan de joc și asta încă de la începutul partidei. In debutul partidei, planul consta in tipul de control al centrului pe care vrem sa-l aplicam, în alegerea rocadei pe care dorim sa o facem, în stabilirea de pioni pivoți și modalitatea în care vrem sa ne dezvoltam piesele. 

    Planul de joc nu este unitar pe toată durata partidei din cauza ca avem în fata noastră un adversar care dorește și el sa-și impună propriul plan de joc. 

    Planul de joc se poate schimba pe parcursul partidei și chiar este necesar sa se modifice atunci când vedem ca suntem împiedicați sa-l realizam. El trebuie fie reactualizat, funcție de poziție, fie schimbat complet și înlocuit cu altul, dar în nici un caz nu ar trebui sa jucam la întâmplare, fără un plan de joc. Jocul la întâmplare duce sigur la eșec. 

    Acum, în urmărirea planului de joc e foarte important tempo-ul, adică sa nu pierdem vremea făcând mutări inutile, de ex. sa plimbam calul de colo, colo sau nebunul sau mai știu eu ce alta piesa. In general, nu e bine sa facem mutări consecutive cu aceeași piesa decât in cazuri forțate, de amenințare sau altfel. Aceste mutări consecutive cu aceeași piesa se numesc pierderi de tempo pentru ca ele întârzie aplicarea planului gândit. 

    Orice întârziere în plan poate duce la zădărnicirea lui. Inversul tempo-ului pierdut exista cel câștigat. Un tempo câștigat este atunci când facem o mutare și îl obligam pe adversar la o mutare forțată, prevăzuta de noi, și nu la una normala care ar putea periclita punerea în practica a planului nostru. 

    Exemplu de astfel câștig de tempo sunt acele mutări din plan care sunt și amenințări directe sau indirecte la piese ale adversarului. Câștigul de tempo face ca planul de joc sa fie promovat cu ușurința, fără ca adversarul sa se poată împotrivi suficient. 

    Sigur, la început vom elabora planuri de joc mai slabe sau nerealiste dar, încet, încet, vom învață sa elaboram planuri tot mai realiste și complete pe măsura ce înaintam în experiență, jucând cât mai multe partide.

     Foarte important! Revedeți partidele jucate, în special cele pierdute și analizați planul sau planurile de joc utilizate și găsiți-le toate defectele. Dacă nu faceți asta veți progresa mult mai încet. Din partidele pierdute se învață cel mai mult. 

Structura de pioni

                                                    

Structura de pioni este foarte importanta mai ales in finaluri. Acolo slăbiciunile ei sunt exploatate la maximum. Slăbiciuni ale structurii de pioni sunt: pioni dublaţi si pioni izolaţi, adică franjurarea lanţului de pioni. Cu cat pionii se susţin intre ei cu atât sunt mai tari. Din deschidere este important sa ne facem pioni pivot, de obicei in centru, pioni care vor susţine piesele uşoare, cai si nebuni, in atacul contra pieselor adverse. De asemenea un puternic avantaj ne asigura un pion liber, adică un pion care in drumul sau spre regina nu întâlneşte alt pion advers si nici nu poate fi luat de alt pion. Un pion liber susţinut puternic de o piesa grea, turn de obicei, devine o ameninţare extrem de puternica. Ca si structuri de pioni se cunosc trei asemenea structuri:

-a. structura închisa

-b. structura deschisa

-c. structura semideschisa.

a. Structura închisa provine din modalitatea de control al centrului prin blocare. In general, jucătorii strategici construiesc un asemenea tip de structura. In acest tip de structura se ştie caii valorează mai mult decât nebunii. De ce? Pentru ca ei pot sari peste lanţurile de pioni, pe când nebunii sunt blocaţi de-o parte sau de alta a lanţurilor.

b. Structura deschisa provine din modalitatea de control al centrului prin atacarea directa a pionilor. Se creează atunci coloane libere si turnurile intra in forţa in joc. de asemenea perechea de nebuni are o forţa mult mai mare decât perechea de cai din cauza mobilităţii mai mari. Elementul tactic devine major intr-o astfel de joc.

c. Structura semideschisa se obţine prin tot prin schimb de pioni, dar in urma lor nu rezulta coloane complet deschise ci doar semideschise. O coloana semideschisa este Coloana  care are doar un pion al adversarului, una deschisa nu are nici un pion, iar cea închisa are ambii pioni de-a lungul ei. Structurile semideschise sunt mai complexe din punct de vedere al planurilor de joc, ele combinând elemente de strategie cu cele de tactica.

Regula: mare grija când mutam orice pion, sa ne gândim mai întâi ce structura de pioni rezulta din acea mutare. Totdeauna trebuie sa nu se piardă din vedere structura de pioni ce rezulta in urma mutării si care este decisiva in finalul partidei.

Dezvoltarea

2. Dezvoltarea pieselor

      O greșeală frecventa a începătorilor este aruncarea in atac fără ca piesele sa fie armonios dezvoltate. Piesele trebuiesc dezvoltate în asemenea mod incit sa ocupe cele mai bune poziții, adică sa privească spre regele advers sau spre una din slăbiciunile din poziția adversa, dar "sa privească cu un ochi" și spre apărarea proprie și, foarte important, sa se ajute intre ele, nu sa se încurce. 

  Caii se dezvolta cel mai bine la f3 și la c3. De aici au sub control tot centrul. Aceasta este o dezvoltare de atac, dar se poate si dezvoltare de apărare, cea în care se apăra reciproc, ex. la f3 si d2 sau la c3 si e2.

    Depinde de stilul de joc, dacă suntem mai agresivi jucam caii la f3 și c3, dacă preferam așteptarea atunci alegem dezvoltare în apărare. Sigur ca depinde și de deschiderea pe care o promovam, dar mă refer la cei care nu prea știu teoria deschiderilor. Nebunii se dezvolta bine legând caii adversarului, fie la b5, fie la g5. Asta e dezvoltarea agresiva, dar mai este și dezvoltarea în apărare, la e2 sau la d2 mai rar. Intermediar este cea de la d3 sau e3. 

    Mai exista o dezvoltare pasiva, prin fiancheto, la g2, respectiv b2, coroborata cu controlul de la distanta al centrului. 

     Turnurile se dezvolta cel mai bine pe coloane libere, in vederea pătrunderii in liniile adverse, sau, daca nu exista coloane deschise, se pun pe centru sau pe acele coloane care prevedem ca se vor deschide in viitor.

     Dama nu se aventurează din deschidere, o alta greșeală de începător, ci se dezvolta mai la adăpost, nu prea expusa, fie la d2 sau la c2 sau e2. Se mai poate la b3 sau d3 funcție de situație. Deschiderea se poate considera încheiata atunci când turnurile se apăra intre ele, deci rocada este făcuta.

                                             Regula: 

      Mai întâi se dezvolta piesele unde dorim sa facem rocada, caii primii, apoi nebunii, rocada, dama, turnurile. Sigur, pionii pentru susținerea centrului sunt primele mutări. Orice atac prematur, fără dezvoltarea pieselor proprii se plătește scump.

Cum gândim partida de şah?

     Nu este o teorie, cum ar fi teoria deschiderilor, ci modalitatea practica in care trebuie gândita o partida. Sa invitam sa gândim, nu sa memoram deschideri, deşi nu strica sa ştim si cat mai multe deschideri.

                                                                1.Controlul centrului.

In principal exista câteva modalităţi de control al centrului:

-a. control prin joc închis (ex. 1.e4 e5, 1.d4 d5, etc. nu se ataca pionii, ci se blochează) 

-b. control prin joc deschis (ex. 1.e4 d5, pionii se ataca direct)

-c. control prin asimetrie (ex 1.e4 c5, se ocupa asimetric centrul)

-d. control de la distanta (ex 1.e4 g6, se controlează centrul prin fiancheto).

a. jocurile închise se obţin preponderent prin simetrie, se joaca in oglinda. Pentru începători, e o buna modalitate jocul in oglinda, pentru ca nu trebuiesc ţinute minte toate mutările, dar ... dar exista si capcane. Trebuie gândit când se iese din simetrie ca sa nu fie prea târziu. 

b. jocurile deschise, cu atac direct pe pioni necesita o buna cunoaştere tactica, lupta se ascute de la început, iar atacurile si parările se succed rapid.

c. controlul prin asimetrie e cel mai bogat in variante, sunt stufăriş si te poţi pierde rapid in ele, dar tocmai prin bogăţia lor îl poţi duce pe adversar pe terenul care iţi convine dar ... dar trebuie sa şti si cum.

d. Controlul de la distanta e cel mai elegant, aici joaca gentlemenii, se joaca cu mănuşii, ca sa zic aşa, e cel mai strategic joc, jocul înţelepţilor, al celor răbdători si cu viziune pe termen lung.

Concluzie: începătorii sa nu încercaţi sa stabiliţi deschiderea ci, mai bine, tipul de control al centrului pe care sa-l practicaţi.

Federaţia Mondială de şah.

În fiecare sport exista un organism de conducere care vizează
reglementarea normelor cuprinzând jocul.
În şah, unul din organele de conducere este
FIDE sau Federaţiei Internationale des Echecs, cele mai multe
cunoscut sub numele de Federaţia Mondială de şah.
Organizaţii, cum ar fi FIDE, nu a fost prima organizatie
care sa ocupat de regulile de şah. Incă din 1497,Luis Ramirez Lucena
de scris o carte în ceea ce priveşte normele de sah.

Cu toate acestea, popularitatea şahului a crescut şi
turnee şi cluburi au aparut de pretutindeni. Aceste
evenimente au contribuit la standardizarea normelor,
acesta este rolul principal al organului de guvernare.

Înfiinţarea FIDE

Federaţia Mondială de Şah a luat fiinta la 24 iulie 1924
în Paris, Franţa, cu motto-ul "Gens UNA sumus"
însemnând "Suntem un popor". Iniţial, primul lor
de acţiune pentru a forma o federaţie internaţională de şah
a început în aprilie 1914 la Sankt-Petersburg. În luna iulie a
1914, o altă încercare a fost făcută în Mannheim
Turneul internaţional de şah. De la Göteborg
Turneul, o altă încercare de stabilire a federaţiei internaţionale de şah
a fost făcut încă din nou în 1920.

Nu sa fost nimic pana in anul 1922, apoi maestru de şah
Eugene Znosko-Borovsky a anunţat ca Federaţia franceza de Şah,
ar putea găzdui un Turneu International de Sah
Si el ar trebui să participe la Paris.
În cele din urmă, participanţii Turneul a fondat
Federaţia Mondială de şah sau FIDE pe 20 iulie 1924,
iniţial ca o uniune a jucătorilor de şah .


Ulterior, mai multe congrese, au fost făcute de către FIDE,
care a evidentiat mai multe probleme în ceea ce priveşte
federaţia de şah. La congrese FIDE din 1925 şi FIDE 1926
membri si-au exprimat dorinţa de a se implica în gestionarea de
campionate mondiale de şah. În timpul acelor ani,
s-a adoptat regulamentul de la Londra pentru turnee de sah.


În timpul congresului al treilea în 1926, federaţia
a decis să organizeze o Olimpiada de Şah. Cu toate acestea, deoarece
cele mai multe dintre invitaţii au fost trimise cu întârziere doar patru
de ţări au participat, inclusiv Ungaria, Iugoslavia,
România şi Germania.

Până în anul 1927, FIDE a început organizarea primei
Olimpiade de şah , aceasta a fost, de asemenea, al patrulea
congres, care a avut loc la Londra. Mai multe Intreceri au fost
hotarite, cum ar fi: Campionatul Mondial pe Echipe
şi Turneul Naţiunilor. Cu toate acestea, doar
Olimpiada de şah a devenit cel mai popular turneu.

În cele din urmă, în cursul anului 1948, FIDE a precizat
procedura cu privire la participarea pretendenţilor la Campionatul Mondial
individual, printru ciclu de trei ani.
Primele ţări, afiliate ar permite jucătorilor să concureze la turneele zonale
şi cei ce se vor califica vor intra in turnee interzonale.
Jucătorii care se vor califica pentru turneul candidaţi,
împreună cu cei care au pierdut meciul precedent pentru titlu.

Astăzi FIDE

În timpul anilor 1970, Max Euwe,devenit preşedinte al
FIDE, sa străduit să crească în număr de membri(Tari)
în FIDE.
Actiunile FIDE conduse de Max Euwe au dus la 158 naţiuni in FIDE.
In anul 1999, când Federaţia Mondială de şah a fost recunoscuta ca,
membru CIO (Comitetul Olimpic Internaţional).
Doi ani după aceea, FIDE şi-a prezentat comisiei anti-droguri
Normele la şah, pentru a deveni o parte a Jocurilor Olimpice.

O scurtă privire în istoria Șah-ului

Şahul este un joc competitiv în mod normal, jucat între
doi jucători. Forma recentă a jocului a apărut
în partea de sud a Europei în a doua jumătate
din secolul al XV-lea. În prezent, şah este una
de jocuri din lume cele mai populare.

Începuturi modeste

Joc de şah a fost atribuit atât Arabiilor cit şi
oamenilor din zona golfului Persic.
Șah sa răspândit apoi în întreaga lume, şi mai multe variante
de şah a început să ia formă. Şah a fost introdus
pentru Orientul Apropiat din India şi în cele din urmă a devenit
parte a educaţiei de curte domnească şi a nobilimi Persane .
Este, de asemenea, cunoscut faptul că comercianţi, budisti pelerini
şi alti au dus jocul pentru Orientul Îndepărtat, unde a fost asimilat.

Chaturanga (cum se numea atunci)jocul a ajuns in Europa prin intermediul
Bizantinilor şi a imperiul arab, şi Persan.
Din secolul X, musulmanii au dus jocul de şah în Sicilia,
Africa de Nord şi Spania.

Mai târziu,şahul a fost dezvoltat pe larg în Europa
în timpul secolului al XV-lea. Din fericire,
Jocul a supravieţuit mai multe serii de interdicţii şi
sancţiuni dictate de către Biserica creştină.

Atunci când jocul a ajuns în Europa, a atins o valoare socială
şi văzut ca un joc de prestigiu legate de o
cultură înaltă şi nobleţe. Popularitatea jocului în
societatea occidentală a atins apogeul în timpul secolele XII-XV.

În cele din urmă, Jocul de şah a fost încorporată în stilul cavaleresc
de viaţă din Europa. De fapt, a menţionat Petru Alfonsi
într-una din cărţile sale, ca sahul este una din cele şapte abilităţi
solicitate de către un individ de a fi un cavaler bun. De asemenea,
jocul a devenit un subiect de artă în timpul perioadei monarhilor.
Există mai multe monarhi, cum ar fi Regina Margareta a
Anglia, care simboliza poziţia de şah în regale comori de artă,
prin Jasper şi seturi de şah din cristal.

Aparitia Şah-ului Modern

Pe parcursul anilor 1834 şi 1851, a devenit acerbă lupta in şah
prin turnee de şah la Londra si Franta, Aparind preocuparea,
in ceea ce priveşte timpul necesar jucătorilor
pentru a muta piesele .
A fost stabilit că jucătorii au nevoie în mod normal
de ore pentru a analiza mutarile şi o mutarea fost stabilita la
două ore şi douăzeci de minute pentru o singură mutare în timpul turneului.

Din fericire, dezvoltarea a dus la cresterea vitezei ajungind
în următorii ani, la cea mai populara
variantă de şah (Blitz)de cinci minute. Există, de asemenea, o
varianta finală, care a permis un jucător care au făcut o
cantitate predeterminată de mutări să
primasca de timp suplimentar pentru mutarile sale viitoare.

Până în 1861 limitele de timp au fost masurate,prin utilizarea
de clepsidre, au fost folosite în turneului de la Bristol.
Ulterior, clepsidrele au fost înlocuieşte cu pendule.
În timpul secolului 19, un mic stegulet, a ajutat la
soluţiona divergentele cu jucători care depăşesc limita de timp.

De asemenea, în secolul al 19-lea, analiza poziţia a devenit
populară. Mai târziu,au apărut mai mulţi analişti:
Vasili Smyslov, Jan Timman, şi Mihail Botvinnik etc.

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Rustam Kasimdzhanov

                                 Rustam Kasimdzhanov

                                 FIDE Campion Mondial de Sah 2004-2005

        Rustam Kasimdzhanov (în limba rusă Рустам Касымджанов) (n. 5 decembrie 1979) este un şahist uzbec, care deţine titlul de mare maestru internaţional de şah, fiind şi campion mondial în versiunea FIDE (2004-2005)

1979 - S-a născut, la Taşkent (Uzbekistan) şahistul Rustam KASIMDZHANOV, campion mondial, versiunea FIDE, în perioada 2004-2005.

    A fost vicecampion mondial de juniori (1999), cîştigător a numeroase turnee internaţionale, finalist în CM 2002 (a pierdut la Anand). În 2004, pentru titlul mondial, Kasimdzhanov şi-a învins, surprinzător, toţi adversarii (printre care Ivanciuk, Topalov şi Adams) şi s-a calificat în finală, unde l-a întîlnit pe faimosul Gari Kasparov (meci de şase partide). 

    După cîte două victorii de ambele părţi, în baraj (şah rapid), uzbekul învinge cu negrele şi-şi adjudecă titlul. 

    În 2005, pierde coroana în favoarea bulgarului Veselin Topalov

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Ruslan Ponomariov

                                     Ruslan Ponomariov

                              FIDE Campion Mondial de Sah 2002-2004

           Ruslan Ponomariov (în limba ucraineană Руслан Пономарьов, în limba rusă Русла́н Пономарёв) (n. 11 octombrie 1983) este un şahist ucrainean, care deţine titlul de mare maestru internaţional de şah, fiind şi campion mondial al FIDE (2002-2004).

     S-a nascut la Horlivka, in Ucraina, in 1998 la varsta de 14 ani devine mare maestru international, cel mai tanar mare maestru din istoria sahului. La 18 ani castiga titlul mondial, devenind cel mai tanar campion mondial din istoria sahului. 
     A pierdut titlul mondial deoarece a refuzat sa joace cu Rustam Kasimdzhinov. 
     Chiar de ziua lui, a devenit primul mare jucator care pierde din cauza telefonului mobil, care a sunat in timpul unei partide impotriva unui jucator suedez, in cadrul Campionatului European din anul 2003.

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Viswanathan Anand

                                                      Viswanathan Anand

                                                FIDE Campion Mondial de Sah                                                                                                                      
                                                                2000-2002, 2007, 2008

      Viswanathan „Vishy“ Anand (n. 11 decembrie 1969, oraşul Madras, astăzi:Chennai) este un şahist indian, care deţine titlul de mare maestru internaţional de şah, fiind şi campion mondial în versiunea FIDE (2000-2002). In prezent din 2007 este campion mondial.

Indianul Viswanathan Anand a reusit sa-si adjudece titlul de campion mondial la sah, prin remiza obtinuta in ultima runda a competitiei contra ungurului Peter Leko. Anand, o personalitatea marcanta a istoriei sahului mondial, revine spectaculos in fruntea celor mai buni sahisti ai lumii, reusind sa devanseze toate previziunile acestei intreceri, care il dadeau ca principal favorit la cel mai ravnit trofeu din sahul mondial pe campionul mondial en-titre, rusul Vladimir Kramnik. Pe langa tilul de campion mondial, pentru Anand remarcabil este si faptul ca nu a fost invins in nici una dintre cele 14 partide pe care le-a disputat .

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Alexander Khalifman

                                   Alexander Khalifman

                                 FIDE Campion Mondial de Sah 1999-2000

      Alexander Khalifman a castigat Turneul Regilor, cea mai importanta gala de sah organizata in Romania. La acest eveniment au participat mari nume ale sahului mondial din anii '70-'80, printre care Ulf Andersson, Andrei Shokolov sau Rafael Vaganian.Khalifman si-a respectat statutul de favorit si a castigat Turneul Regilor, competitie desfasurata la Bazna, intre 15 si 26 iunie.

      Khalifman a cucerit suprem FIDE in 1999, iar in prezent, cu 2.624 de puncte ELO, ocupa pozitia a 99-a in clasamentul mondial. Sahistul rus a fost urmat de marele maestru armean Rafael Vaganian .

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Paul Morphy

                         Paul Morphy (1837-1884)

                Paul Morphy s-a nascut la 22 iunie 1837 la New Orleans, in Statele Unite.
    A invatat jocul de sah din copilarie, toti in familie jucau sah, si bunicul; si tatal sau, care era considerat unul dintre cei mai buni jucatori ai ai orasului.
    Vorbea curent franceza, engleza, spaniola si germana, este cunoscut faptul ca a profesat avocatura.
     În 1857 castiga campionatul SUA, devenind cel mai bun jucator american.
    Trebuie amintit faptul ca Morphy nu juca sah pentru bani, ci doar din placere, acest lucru este intarit si de un episod unic in analele sahului. In meciul cu Lowenthal s-a jucat pentru o miza de 100 de lire sterline, invinsul, Lowenthal nu avea o situatie financiara prea buna si a facut eforturi mari pentru a strange suma de bani, Morphy afland acest lucru a comandat de intreaga suma de bani mobila pe care i-a daruit-o lui Lowenthal, un gest nemaintalnit. 

    Dupa ce a invins tot ceea ce Europa a avut mai bun s-a intors in America unde a fost declarat cel mai bun sahist din lume.
    Întors in America, marele sahist a abandonat competitiile, desigur si titlul de campion mondial neoficial in favoarea lui Andersen. S-a stins din viata la 10 iunie 1884 , la varsta de 46 de ani.
   ''Niciodata n-am jucat sah pentru bani. Intodeauna sahul a reprezentat pentru mine un divertisment placut.
    Si nu numai pentru mine. Sa-i recunoastem meritele si sa-i exprimam multumirile noastre acestui rege al jocurilor.
    Lupta in sah nu vizeaza castigul material, ci este o chestiune de onoare.
    Sahul ramane jocul filosofilo. Invatati-i sa joace sah pe potentatii acestei lumi si va veti convinge ca raul va pierde teren in favoarea moralitatii si frumosului'' Paul Morphy

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Howard Staunton

                      Howard Staunton (1810-1874)

       Howard Staunton s-a nascut in 1810 in Marea Britanie, de foarte tanar a avut 2 mari pasiuni: sahul si teatrul. A devenit repede cel mai bun jucator al Marii Britanii, iar pentru a-si largi reputatia trebuia s-a treaca mai intai de cel mai bun jucator francez , care pe atunci era Saint Amant. 

     Meciul s-a disputat in februarie 1843 la Londra, in saloanele clubului ''Saint George's''. Staunton pierde meciul cu 3 1/2 la 2 1/2, iar dupa indelungi discutii s-a ajuns la un acord cu meciul revansa, acesta avand loc la Paris , in renumitul club de sah Cafe de la Regence. 

     In noiembrie-decembrie 1843 a avut loc meciul incheindu-se cu victoria lui Staunton cu scorul de +11-6=4 in favoarea jucatorului englez.
     Astfel el devin campion mondial neoficial dar unanim recunoscut.
     In 1841 a fondat revista ''The Chess Player's Chronicle'',pe care a condus-o pana in 1854. Si-a pierdut reputatia de cel mai bun jucator din lume in anul 1851 la turneul aranjat tocmai de el, in favoarea jucatorului german Adolf Andersen. 

     A murit in iunie 22 1874 , la masa de scris, cu pana in mana aplecata asupra filelor ultimului sau manuscris...
     Trebuie amintit ca in ultima perioada a vietii s-a ocupat mai mult de dramaturgie. De la Staunton ne-a ramas pe langa piesele de sah tip ''staunton'' si Gambitul Staunton, plus contributie originala la teoria deschiderilor.

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Veselin Topalov

                            Veselin Topalov

   Veselin Topalov (în limba bulgară Веселин Топалов) (n. 15 martie 1975) este un şahist bulgar, care deţine titlul de mare maestru internaţional de şah, fiind şi campion mondial al FIDE (2005-2006).

     Topalov a jucat un număr de 12 partide de şah pentru unificarea titlurilor, cu campionul mondial în versiunea de şah clasic înfiinţată de Kasparov, Vladimir Kramnik. Cele 12 meciuri s-au încheiat cu scorul de 6-6, iar Kramnik a câştigat tie-break-ul cu scorul de 2.5-1.5, detronându-l pe Topalov şi devenind campion absolut al celor două titluri unificate.

Topalov - Morozevich
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Cc3 Cf6 4.e5 Cfd7 5.f4 c5 6.Cf3 Cc6 7.Ne3 a6 8.Ce2 Db6 9.Dc1 g5 10.c3 cxd4 11.cxd4 Nb4+ 12.Rf2 f6 13.g3 Tf8 14.Rg2 g4 15.Ch4 Tg8 16.h3 h5 17.hxg4 hxg4 18.Cc3 fxe5 19.fxe5 Ccxe5 20.dxe5 d4 21.Ca4 Da5 22.Dc4 Cxe5 23.Dxd4 (diagrama.jpg) Pozitia este de-a dreptul haotica, iar Morozevich a dat impresia ca la un moment dat il poate pacali pe liderul mondial, dar citeva greseli facute in apropierea mutarii 40 au intors soarta partidei. 23 ... Cf3 24.Cxf3 gxf3+ 25.Rf2 Dxa4 26.Nd3 Dd7 27.De4 Nd6 28.Tag1 Dg7 29.Th6 Dxb2+ 30.Rxf3 Tf8+ 31.Nf4 De5 32.Dg6+ Rd8 33.Rg2 Db2+ 34.Rh1 Nxf4 35.gxf4 Nd7 36.Ne4 Rc7 37.Tb1 Df2 38.Txb7+ Rc8 39.Tb1 Ta7 40.f5 Tc7 41.fxe6 Ne8 42.Dg5 Dd4 43.Ng2 Tf4 44.e7 Tc5 45.Dg3 Tc3 46.De1 Te3 47.Da5 Nb5 48.Tc1+ 1-0.

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- VASILY SMISLOV

                                                        VASILY SMISLOV

                                                         (campion mondial in anul 1957       

 Intre șah si muzica

         Al saptelea campion mondial la sah, Vasily Smislov, un excelent bariton, a decis sa urmeze o cariera in sportul mintii dupa o auditie nereusita la Teatrul Balsoi din Moscova, in anul  1950. 

    Ulterior, dadea recitaluri in timpul turneelor, acompaniat de marele maestru Mark Taimanov, acesta fiind si un bun pianist. Campionul rus s-a dedicat in egala masura celor doua mari pasiuni ale vietii sale.  "Rusul linistit", dupa cum a fost numit de contemporanii sai, datorita stilului de joc adoptat, s-a nascut pe 24 martie 1921, la Moscova. 

     A deprins tainele sahului la virsta de sase ani, de la tatal sau, care era un puternic candidat la titlul de maestru. La 19 ani participa cu succes in campionatul Uniunii Sovietice, juci nd partide impotriva unor juca tori de calibru cum ar fi Mihail Botvinnik, Paul Keres, Isaac Boleslavsky, Igor Bondarevsky sau Andor Lilienthal. 

     Dupa numai un an, va obtine titlul de mare maestru, o performanta rara la vremea respectiva. Al Doilea Razboi Mondial a insemnat o pauza in cariera lui Smislov, dar, odata cu reluarea competitiilor din 1948, continua seria succeselor, incepind cu turneul organizat pentru a desemna succesorul lui Alehin. In 1953, cistiga Turneul Candidat ilor de la Zürich, si, totodata, dreptul de a juca impotriva lui Botvinnik pentru titlul de campion mondial. 

     Meciul celor doi se termina la egalitate, astfel incit Mikhail Botvinnik isi pastreaza titlul. In 1957, ajunge din nou in postura de a-l infrunta pe Botvinnik, doar ca, de data aceasta, reuseste sa cistige cu scorul de 12,5-9,5, devenind campion mondial. 

     Anul urmator este obligat sa-i acorde revansa fostului campion mondial, in conformitate cu protocolul meciurilor pentru titlul suprem de la acea vreme. Subestimindu-si adversarul, Smislov este invins cu scorul de 12,5-10,5 si pierde coroana de lauri a sahului. 

     Este cunoscut drept un "vrajitor al Olimpiadelor", datorita celor noua medalii de aur obtinute cu echipa URSS-ului in perioada 1952-1972, trofee la care a contribuit din plin cu rezultate individuale de exceptie.

    A jucat cu pneumonie Vasily Smislov devine campion mondial in anul 1957, cind reuseste sa-l invinga pe Botvinnik cu 12,5-9,5. 

      Dupa mai putin de un an, are loc meciul revansa, pe care Smislov l-a descris cum a stiut mai bine in cartea sa, "In cautarea armoniei": "Cred ca am evoluat mult sub nivelul posibilitatilor mele. Fara a nega meritele adversarului meu, care s-a pregatit serios pentru acest meci, cred ca rezultatul nesatisfacator se datoreaza, in mare parte, starii mele de sanatate. 

      Am inceput acest meci gripat si l-am terminat avind pneumonie. Insa, n-am de ce sa-mi regret soarta. Imi indeplinisem deja visul de a deveni al saptelea campion al lumii".

    VASILY SMISLOV (campion mondial in anul 1957): 

 "In sah ma impresioneaza uimitoarea lume a ideilor si frumusetea! Estetica artei sahiste consta pentru mine, in primul rind, in veridicitatea ei descoperita printr-o gindire logica clara. Frumusetea apare nu numai in jocul combinativ cu sacrificii, dar si in pozitii aparent simple, in care se descopera brusc un bogat continut."

L-a executat pe Fischer. Tinarul Bobby avea doar 16 ani pe atunci       Robert Fischer - Vasily Smislov / Turneul candidatilor / Iugoslavia 1959

1.e4 c5 2.Cf3 e6 3.d4 cxd4 4.Cxd4 Cf6 5.Cc3 d6 6.Nc4 Ne7 7.0-0 a6 8.Nb3 b5 9.f4 0-0 10.f5 b4 11.Cce2 e5 12.Cf3 Nb7 13.Cg3 Cxe4 14.Cxe4 Nxe4 15.De1 Nxf3 16.Txf3 Cc6 17.De4 Cd4 18.Th3 Nf6 19.Nd5 Tc8 20.c3 bxc3 21.bxc3 Cb5 22.Nd2 Tc5 23.Rh1 Dd7 24.Nb3 d5 25.Df3 Cd6 26.Tf1 Ce4 27.Dh5 h6 28.Nxh6 gxh6 29.Nc2 Ng5 30.f6 Tb8 31.Nxe4 dxe4 32.Tg3 Df5 33.Rg1 Dg6 34.De2 Tc6 35.h4 Txf6 36.Txf6 Dxf6 37.Dh5 Df4 38.Rh2 Rg7 39.hxg5 hxg5 40.Dxg5+ Dxg5 41.Txg5+ Rf6 42.Th5 Tb1 43.Rg3 (vezi diagrama)

Cunoscut drept un expert al finalurilor, Vasily il executa exemplar pe mai tinarul sau adversar, dupa o partida in care a fost nevoit sa se apere tot.                                                                                                                                                                              Timpul   43 ... Tf1! 44.Th4 Rf5 45.Th5+ Re6 46.Th6+ f6 47.Th4 e3 48.Te4 f5 0-1

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Tigran Petrosian

Tigran Petrosian

Pitonul armean

    I-a placut fotbalul, a cochetat cu fotografia, a fost pasionat de gradinarit, dar sahul l-a cucerit iremediabil. Armeanul Tigran Petrosian si-a adjudecat titlul mondial in anul 1963, invingindu-l categoric pe marele Mihail Botvinnik, acesta din urma refuzind posibilitatea de a-si lua revansa. Comparat de contemporanii sai cu un sarpe, Petrosian isi executa adversarii fara remuscari.

Nascut in Armenia, in satul Mulki, pe 17 iunie 1929, Tigran Petrosian deprinde tainele sahului la virsta de opt ani. Cea mai mare parte a copilariei si-o petrece la Tbilisi, dar, incepind cu anul 1949, se stabileste la Moscova.

    Acest pas a insemnat foarte mult in cariera tinarului Petrosian, care incepe, astfel, sa progreseze intr-un ritm accelerat. De la virsta de 24 de ani, Petrosian participa la fiecare ciclu de calificare pentru a disputa meciul decisiv cu campionul mondial.

    In stilul sau propriu, devenit, de-a lungul timpului, marca inregistrata, si-a imbunatatit performanta in aceste turnee constant. Astfel ca, in 1962, isi cistiga dreptul de a-l provoca pe Mihail Botvinnik, dupa ce parcurge ciclul de calificare fara nici o infringere!

    Un an mai tirziu, in 1963, reuseste sa-l invinga pe Botvinnik cu scorul de 12,5-9,5, devenind noul campion mondial. Maniera in care a realizat aceasta performanta l-a dezamagit crunt pe Botvinnik si nu a mai existat un meci revansa. Daca Smislov si Tal erau mai exuberanti in joc si aveau multe puncte slabe, inclusiv subestimarea adversarului, cu Petrosian problema se punea altfel.

    Armeanul astepta cea mai mica eroare pentru a te executa fara nici o remuscare. Pentru marele Botvinnik a fost extrem de frustrant sa piarda astfel. Trei ani mai tirziu, in 1966, Petrosian reuseste ce nici un alt campion mondial nu reusise dupa moartea lui Alehin, sa-si apere titlul! Si asta in fata lui Boris Spasski, viitorul campion mondial.

    In 1976 a luat pozitie, alaturi de alti mari jucatori sovietici, impotriva lui Viktor Korchnoi, pentru fuga acestuia din URSS. Ironia a facut ca cei doi sa se intilneasca in 1977, iar meciul sa fie cistigat de Viktor. Acest rezultat i-a atras multe critici lui Tigran din partea publicatiei sahiste de la Moscova, "64". S-a stins din viata in 1984, suferind de cancer la stomac.

       PETROSIAN - FISCHER / BELGRAD, 21.09.1959
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 4.e3 d5 5.a3 Nd6 6.Cf3 0-0 7.c5 Ne7 8.b4 Ce4 9.Nb2 Cd7 10.Nd3 f5 11.Ce2 Nf6 12.0-0 De7 13.Ce5 Cxe5 14.dxe5 Ng5 15.Nd4 Nh6 16.f3 Cg5 (vezi diagrama) In timp ce negrul se concentreaza catre regele alb, Petrosian incepe sa stringa surubul, iar Fischer se sufoca in citeva mutari. 17.c6!! b6 18.b5 a6 19.a4 axb5 20.axb5 Txa1 21.Dxa1 Cf7 22.Dc3 Dh4 23.Ta1 Cg5 24.De1 Dh5 25.Ta7 Dg6 26.Rh1 Dh5 27.f4 Ce4 28.Txc7 g5 29.Nxb6 Rh8 30.Nxe4 fxe4 31.Nc5 Tg8 1.

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Mihail Tal

                                                               Mihail Tal

                                                 Vrajitorul din Riga

    "Tal nu muta piesele cu mina, ci foloseste o bagheta magica". Asa il caracteriza marele maestru rus, Viacheslav Ragozin, pe cel de-al optulea campion al lumii, Mihail Tal, renumit pentru maniera de joc extrem de aventuroasa, dar si pentru stilul sau de viata, intotdeauna excentric si plin de vicii . Letonul a cistigat titlul mondial in anul 1960, dar marele Botvinnik si-a luat revansa un an mai tirziu.

    Marele maestru argentinian Miguel Najdorf a reusit sa caracterizeze in stilul sau mucalit jocul lui Mihail Tal, al optulea campion mondial de sah: "Cind Spasski iti sacrifica o piesa, pur si simplu trebuie sa cedezi, dar cind sacrifica Tal, trebuie sa joci, pentru ca va mai sacrifica una, si inca una, dupa care ... cine stie ce se poate intimpla".

    Asa a fost Mihail Nekhemievich Tal, nascut pe 9 noiembrie 1936 la Riga, in Letonia, intr-o familie de evrei. Maniera de joc extrem de aventuroasa si de neinteles, uneori, pentru contemporanii sai i-au atras renumele de "vrajitorul din Riga". Adeseori, in partidele sale rupea echilibrul existent pe tabla printr-un sacrificiu de material venit ca un fulger din senin, fara nici o justificare aparenta.

    Adversarul era complet surprins de turnura evenimentelor si nu putea rezolva la tabla problemele pe care i le ridica Tal. Dupa joc la analize se dovedea uneori ca sacrificiile nu erau chiar foarte corecte, dar nu mai avea nici o importanta acest lucru, atita timp cit partida se incheiase cu victoria lui Tal.

    Acesta a deprins tainele sahului la virsta de opt ani, iar 15 ani a reusit calificarea in finala Campionatului Letoniei, pe care il cistiga doi ani mai tirziu, in anul 1953. In 1956 reuseste prima calificare in finala Campionatului Uniunii Sovietice, unul dintre cele mai puternice turnee ale vremii, daca tinem cont ca elita sahului mondial provenea aproape in totalitate din fostul URSS.

    In anul urmator reuseste sa cistige finala, devenind cel mai tinar campion al Uniunii Sovietice, la virsta de 20 de ani. Drumul catre Olimpul sahist a inceput odata cu victoria intr-un puternic turneu la Zurich, urmata de Turneul Interzonal si Turneul Candidatilor din fosta Iugoslavie. La acest ultim concurs, cistigat intr-o maniera autoritara cu 20 de puncte din 28 de partide, gurile rele au tras concluzia ca succesul sau s-a bazat pe scorul zdrobitor din partidele cu ultimii clasati, chiar daca acestia s-au numit Bobby Fischer, pe care l-a invins in toate cele patru partide, sau Svetozar Gligoric, caruia i-a smuls 3,5 puncte din patru posibile.

     In anul 1960, la virsta de 23 de ani, Tal reuseste sa-l invinga la Moscova, in meci direct pentru titlul mondial, pe Mihail Botvinnik, cu scorul de 12,5-8,5. Cu toate acestea, ca si in cazul lui Smislov, patriarhul scolii sovietice, obtine revansa, iar meciul are loc in 1961. Si Tal pacatuieste, la fel ca predecesorul, considerindu-l pe Botvinnik un sportiv terminat din cauza virstei, iar pedeapsa a constituit-o pierderea titlului.

    Acesta din urma, dupa un studiu amanuntit al stilului de joc al lui Tal, reuseste o victorie confortabila, cu scorul de 12-8. Dupa aceasta performanta, Tal nu a mai reusit niciodata sa dispute un meci pentru titlul mondial, cu toate ca a ajuns de mai multe ori in faze avansate ale concursurilor.

    6 TITLURI...
... de campion al URSS a cucerit Tal, in anii 1957, 1958, 1967, 1972, 1974 si 1978, si opt medalii de aur la Olimpiade, in 1958, 1960, 1962, 1966, 1972, 1974, 1980 si 1982.

        A baut tot coniacul din hotel
   De-a lungul timpului, Mihail Tal s-a confruntat cu multe probleme de sanatate, cauzate in principal de faptul ca era un fumator inrait, dar si pentru ca iubea prea mult alcoolul. Spre exemplu, la clasicul turneu de la Hastings, din 1973, pe care l-a cistigat, a reusit incredibila performanta de a consuma tot coniacul din hotelul unde era cazat. 

    Tal se stinge din viata pe 28 iunie 1992, intr-un spital din Moscova.

MIHAIL TAL (2.605) - JONATHAN SPEELMAN (2.550) / SUBOTICA INTERZONAL, 1987. A mers la sacrificiu
1.e4 c6 2.d4 d5 3.Cd2 dxe4 4.Cxe4 Cd7 5.Nc4 Cgf6 6.Cg5 e6 7.De2 Cb6 8.Nb3 h6 9.C5f3 a5 10.a3 Ne7 11.Nd2 Cbd5 12.c4 Cc7 13.Nc2 0-0 (vezi diagrama). Pozitia negrului este in aparenta solida, dar Tal decide sa sacrifice un pion pentru a ataca reduta regelui negru. 14.Ce5 Dxd4 15.Nc3 Dd8 16.Cgf3 Cce8 17.g4 b5 18.g5 hxg5 19.Cxg5 Na6 20.Df3 b4 21.Dh3 g6 22.Nxg6 bxc3 23.Cexf7 Dd2+ 24.Rf1 Txf7 25.Nxf7+ Rg7 26.Tg1 Dxg5 27.Txg5+ Rxf7 28.bxc3 e5 1-0.