ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Garry Kasparov

                              

                                  XIV. Garry Kasparov al  XIII-lea campion mondial 

                               un mare maestru al jocului intuitiv și departe calculat.

                                                          

               Garry Kimovich Kasparov s-a născut pe 13 aprilie 1963 în Baku, Azerbaidjan (pe atunci Uniunea Sovietică). Acesta s-a antrenat la scoala de şah al lui Mihail Botvinnik. La vârsta de numai 13 ani a câştigat campionatul sovietic al juniorilor de la Tbilisi în 1976, cu 7 puncte din 9 iar în anul care a urmat a repetat victoria câştigând cu 8,5 puncte din 9.

       În 1978 Kasparov a participat la turneul Memorial Sokolsky din Minsk. A fost invitat ca o excepţie dar s-a clasat pe primul loc şi a devenit maestru. În mod repetat a spus că acest eveniment a fost o marcare a vieţii lui şi aceasta l-a determinat să aleagă şahul ca profesie.

       Acesta a trecut repede prin fazele FIDE.Începând cu o supraveghere a Federaţiei Ruse de Sah, Garry Kasparov  a participat la un turneu al marilor maeştri în Banja Luka pe cand încă nu avea rating (federaţia a crezut că este unul dintre juniorii turneului).Vâzând toate acestea, a acumulat provizoriu un rating de 2595 de puncte, îndeajuns să-l catapulteze în topul  de jucători ai şahului.

        Anul următor, în 1980, a câştigat campionatul mondial de şah al juniorilor în Dortmund, Germania.

        Kasparov a căutat să-l provoace pe campionul mondial Anatoly Karpov- un  favorit al Federaţiei Ruse de Şah. Dar mai întâi Kasparov a trebuit să treacă testul Turneului Candidaţilor pentru a se califica.

        Primul lui meci al candidaţilor a fost împotriva lui Alexandru Beliavsky, din care Kasparov a iesit surprinzător, victorios.Regulile de desfăşurare a meciului de şah dintre Kasparov şi Viktor Korchnoi, au programat ca meciul să fie jucat în Pasadena, California. Korchnoi a părăsit Rusia la sfârşitul anilor 1970, şi a fost în vremea aceea cel mai puternic jucător non-sovietic.Diferite manevre politice l-au împiedicat pe Kasparov să joace cu Korchnoi, iar Kasparov a renunţat la meci. Korchnoi a rezolvat problema şi a reprogramat meciul să se desfăşoare în Londra. Kasparov a câştigat clar meciul dominândul  categoric pe prestigiosul său adversar.

        Finala meciului de candidaţi a lui Kasparov a fost împotriva lui Vassily Smyslov cel de al şaptelea campion mondial (în 1957), care în anii următori voinţa sa de a lupta pentru victorii s-a dovedit mai puţin importantă. Kasparov a câştigat cu 4 victorii şi 9 remize.

        Meciul campionatului mondial în 1984 între Anatoly Karpov şi Garry Kasparov a avut partea lui de suiri şi coborâri, la fel ca şi finalul controversat al unui meci competitiv văzut vreodată.Karpov a început meciul într-o formă foarte bună, şi după 9 jocuri Kasparov conducea  cu 4-0 la victorii,  Kasparov a câştigat cu trei jocuri să reducă scorul la 5-3 în favoarea lui Karpov. Apoi meciul a fost intrerupt cu rezultat  nedecis de Florencio Campomanes, preşedintele FIDE, şi un nou meci a fost programat câteva luni mai târziu.

          Cel de-al doilea meci între Karpov şi Kasparov în 1985 a fost organizat pentru  24 de partide, în care primul jucător care  acumula 12,5 puncte  obţinea titlu. Kasparov a arătat că a luat câteva lecţii valabile din meciul acesta şi totodată scorul a fost unul riscant, câteva jocuri spectaculoase implicând apărarea Siciliană au asigurat titlul mondial pentru Kasparov la vârsta de 22 de ani cu scorul de 13-11. Acesta a doborât recordul detinut de peste douăzeci de ani de către cel mai tânăr învingător, Mihail Tal(avea 23 de ani când l-a învins pe Botvinnik în 1960).

Kasparov prin rezultatele sale în turnee a atins un rating elo de 2851 cel mai mare elo din istoria şahului !

Kasparov a afirmat ca uneori gandeste mai mult la o mutare dar de cele mai multe ori, mutarea pe care o intuieste  în primele trei – cinci minute a o efectueaza chiar daca mai analizează 20-30 minute alte mutari.

 Întrebat fiind care este ocupaţia sa favorită, Kasparov a declarat : ” Îmi place să gândesc ! ”

           Mai târziu acesta avea să piardă titlul deţinut.La jumătatea anului 2000 s-a organizat un alt meci, Kasparov - Kramnik în Londra. Pregătit Kramnik l-a surprins pe Kasparov câştigând un joc crucial în partida doua  în apărarea Grunfeld după ce campionul a ratat câteva şanse de remiză într-un final cu nebuni de culori diferite.

            Câştigând prestigiosul turneu Linares pentru a noua oară, Kasparov a anunţat pe 10 martie, 2005, că se retrage din serioasa competiţie de şah dedicându-se lucrului la carţile sale şi pregatind intrarea in viata politică

pentru a candida la alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă.

             Acesta a spus că s-ar putea să mai joace în unele turnee de sah rapid pentru distracţie, dar intenţionează să petreacă mai mult timp asupra cărţilor sale (o carte intitulată ,,Predecesorii mei geniali” şi o altă carte bazată pe legăturile dintre decizia luată în şah şi alte arii ale vieţii), şi va continua să se implice în politica din Rusia.

 Vă prezentăm  o partidă câştigată magistral de Kasparov   cu piesele albe  împotriva actualului campion

  mondial  bulgarul Veselin Topalov , la Turneul  Corus 1999 :  1.e4 d6 2.d4 Cf6 3.Cc3 g6 4. Ner Ng7 5.Dd2 c6

  6.f3 b5 7.Cge2 Cbd7 8.Nh6 Nxh6 9.Dxh6 Nb7 10.a3 e5 11. 0-0-0 De7 12.Rb1 a6 13.Cc1 0-0-0 14.Cb3 exd4

 15.Txd4 c5 16.Td1 Cb6 17.g3 Rb8 18. Ca5 Na8 19.Nh3 d5 20.Df4+ Ra7 21.The1 d4 22.Cd5 Cbd5 23.exd5 Dd6

  În această poziţie Kasparov  sacrifica  uimitor un turn obtinând un final câştigator :  24. Txd4  !!! cxd4 25.Te7+!

 Rb6 ( la 25… Dxe7 urma 26.Qxd4+ Rb8 27. Db6+ Nb7 28.Nc6+ Ra8 29.Da7# mat) 26. Dxd4+ Rxa5 27.b4+    

 Ra4 28. Dc3 Dxd5 29.Ta7 Nb7 30.Txb7 Dc4 31.Dxf6 Rxa3? ( la 31… Td1+32.Rb2 Ta8 cu avantaj clar pentru

 alb) 32.Dxa6+ Rxb4 33.c3+! Rxc3 34.Da1+ Kd2 35. Db2+ Kd1 36.Nf1! Td2 37.Td7! Txd7 38.Nxc4 bxc4

  39.Dxh8 Td3 40.Da8 c3 41.Da4+ Re1 42.f4 f5 43.Rc1 Td2 44.Da7 şi negrul cedează.  

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Dieter Liviu Nisipeanu

                             

   XV. SAHIŞTI  ROMÂNI  IN  OLIMPUL  ŞAHULUI :  DIETER  LIVIU  NISIPEANU

        

                                         Interviu      Florin Voiculescu

In 1998 la Lausanne, Karpov, care era campion mondial l-a intrecut pe indianul Anand. 

Începând cu aceasta editie campionatul mondial s-a disputat in sistem eliminatoriu cu peste 

100 de participanti pentru a permite tuturor marilor maestri din elita să-şi incerce șansa 

de a deveni campioni. In 1999 camipnatul s-a desfasurat la Las Vegas (SUA) fiind câştigat de rusul Alexander Halifman. 

La ediţia de atunci tânarul şahist roman Liviu Dieter Nisipeanu a avut o prestaţie deosebită câştigând medalia de bronz si un premiu de 138.000 de dolari.

În anul 2004 marele maestru Liviu Dieter Nisipeanu a castigat patru turnee internationale, 

ultimul in India unde l-a intrecut pe campionul mondial FIDE, Rustam Kasimdanov.

În  luna  iulie  2005 campionatul european de şah s-a incheiat, la Varsovia, cu o splendida victorie a marelui maestru roman Liviu Dieter Nisipeanu, care a obtinut medalia de aur, clasandu-se, neinvins, pe primul loc, cu 10 puncte din 13 posibile. 

Pe pozitiile urmatoare s-au clasat Teimur Radjabov (Azerbaidjan), cu 9,5 puncte, si Pavel Elianov (Ucraina), cu 9 puncte. In ultima runda, Nisipeanu, avand piesele negre, a castigat partida decisiva cu marele maestro rus Aleksander Beliavski.

 S-a nascut la 1 august 1976 la Brasov. Primul sau antrenor a fost maestrul international Corvin Radovici, cu care a inceput sa lucreze de la varsta de 7 ani.
Dupa mai multe succese la juniori , in 1993, la doar 17 ani, devine campion naţional de seniori.
Pe plan internaţional se remarcă in 1996 cand se clasează al doilea in Campionatul European de juniori, iar in anul 1997 câştigă Memorialul Victor Ciocîltea, cel mai puternic turneu international organizat anual in Romania. 1999 este anul deplinei sale consacrari. 

La Campionatul Mondial de la Las Vegas ii elimina pe rand pe principalii favoriti Vasily Ivanchuk si Alexey Shirov, ajungand pana in semifinalele competitiei unde este invins de viitorul campion mondial Alexander Khalifman. 

Oricum clasarea pe locul 3 in Campionatul Mondial era in acel moment cea mai mare performanţă obţinută vreodata de un şahist român.
In anii următori işi consolidează poziţia in elita mondială câştigând o serie de turnee foarte puternice ca Memorialul Victor Ciocîltea (2001), Santo Domingo (2003) si Pune (2004), in ultimul turneu devansându-l pe campionul mondial en-titre in acel moment, Rustam Kasimdzhanov, precum si numeroase alte turnee open.
În vara acestui an reuseste marea lovitura, câştigarea titlului de campion european. 

Acest succes remarcabil îi confirmă statutul de cel mai mare jucător român al tuturor timpurilor. 

In prezent Dieter ocupa locul 15 in ierarhia ELO mondiala, dar cu siguranta ascensiunea sa va continua.
Stilul sau de joc extrem de agresiv i-a facut pe multi şahisti să-l numească "The Modern Tal", adică urmaşul campionului mondial cu cel mai spectaculos stil din istoria şahului.
Pe soţia sa Nicoleta a cunoscut-o in prima parte a anului 1999 si Dieter este convins ca ei îi datorează in mare masura ascensiunea remarcabila inceputa chiar in acel an. 

S-au casatorit in 2003 la Satu-Mare.
Este pasionat de tenis, ii place foarte mult sa meargă la pescuit si preferă rock-ul clasic din anii '70-'80.

Să vedem o partidă recentă a camionului nostru :

                                   Nisipeanu L.D. (elo 2693) – Topalov V. (elo 2801)

  Prima partidă din meciul desfăşurat între 6 şi 9 aprilie 2006 la WORLD TRADE CENTER  BUCURESTI

1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 Cf6 4.0-0 Cxe4 5.d4 Cd6 6.Nxc6 dxc6 7.dxc5 Cf5 8.Dxd8+ Rxd8 Topalov alege o variantă mai putin activă decât  apărarea siciliană Najdorf pe care o joacă în mod frecvent , el joaca partida spaniola varianta  Berlin mai putin spectaculoasă dar foarte solidă ca sistem de apărare 9.Cc3 Ce7 10.Ce4 h6 11.Cd4!? această mutare activă este nouă – obișnuit se joacă 11.h3 Ng6 12.Te1; 11...  b6 12.Td1 Re8 13.Nf4 Cg6 14.Ng3 Nb7  la prima vedere  avantajul de spațiu  şi de amplasament al figurilor albe este evident dar resursele de apărare ale negrului sunt deocamdată suficiente 15.f4 a6 16.f5!?  mai bine era  probabil continuarea atacului cu 16. Te1 Td8 17.Cf5 – 16… c5 17.fxg6 cxd4 18.Txd4 18…fxg6 19.e6 apărându-se foarte exact negrul  forțează un final de remiză : Td8! 20.Tad1 Txd4 21.Txd4 Nxe4 22.Txe4 Nc5+ 23.Rf1 Tf8+ 24.Te1 Nd6 25.Nxd6 cxd6 26.Tc4 Tf5! 27.Tc8+ Re7 28.Tc7+ Rxe6 29.Txg7 Te5+   şi remiză.

ARTA SAHULUI

ARTA SAHULUI SI DESPRE CARACTERUL FILOSOFIC AL SAHULUI

Scris de alekhine4 pe 6 decembrie 2008

M-am gandit sa scriu un articol original despre problemele sahului pe care le intalneste un jucator atunci cand se aprofundeaza in tainele sahului.
Adeseori am fost intrebat de jucatori : Cum sa ma autoeduc ? Cum sa ma pregatesc ? Ce inseamna sahul de fapt ? si multe alte lucruri.
La inceput vreau sa pornesc de la un principiu filosofic de baza in orice domeniu, adica , celebrele cuvinte ale marelui Socrate (filosof grec) : « Cunoste-te pe tine insuti ! »
Pe baza acestei afirmatii eu pot afirma anumite lucruri. Cand un sahist profesionist care se pregateste si ajunge la un stadiu de dezvoltare bun, atunci va putea intelege cu adevarat aceste cuvinte si cat de importante sunt ele.

Fara a te cunoaste pe tine insuti nu poti face performanta in sah, mai bine zis trebuie sa ti cunosti propriile greseli si neajunsuri. In sprijinl acestei afirmatii pot aduce aduce cuvintele campionului mondial din anii 63-69, Tigran Petrosian : « Jucand cu adversarul, fiecare sahist lupta, mai intai, cu sine insusi. Am pierdut multe partide decisive pentru simplul motiv ca n-am reusit sa ma inving pe mine insusi »

Mult mai convingatoare sunt cuvintele celui mai mare jucator de sah din toate timpurile, ALEXANDRE ALEKHINE, fost campion mondial « Ca sa devin maestru, in primul rand a trebuit sa caut adevarul, in al doilea rand sa lupt… Cu ajutorul sahului mi-am educat carcaterul. Pentru a studia sahul, in primul rand trebuie sa fii obiectiv. In sah poti deveni mare maestro numai dacac iti cunosti propriile greseli si neajunsuri » Trebuie remarcat ca sahul iti intr-un anumit mod viata, mai bine zis te educ, iar acest lucru cere multa munca si un spirit necrutator fata de propria persoana.

Marele Einstein propunea urmatoarea formula : A(succes in viata)=X(munca)+Y(joaca)+Z(sa sti cand sa vorbesti), se vede in mod clar un sambure de adevar din aceasta formula, care contribuie la succesul in sah. Depinde si de modul in care noi privim sahul, il privim noi ca pe un mod de a fi celebrii sau a castiga bani ? sau il privim ca pe o arta si mai presus de toate dorim realizarea unor opere de arta ? Trebuie stiut ca sahul este o arta la fel ca si literatura, muzica, fotbalul(odata cu aparitia genialului ZIDANE a devenit arta), dramaturgia, teatrul, pictura, arhitectura.

Sa vedem ce spune insusi ALEKHINE : « Pentru mine sahul nu este joc, ci o arta- a lasat srcis cu putin timp inainte de moarte. Da, consider ca sahul este o arta si aiu asupra mea toate indatoririle pe care ea le pune pe adeptii sai. Fiecare sahist de valoare, fiecare sahist talentat are nu numai dreptul, ci chiar datoria de a se considera artist ». Trebuie sa recunoastem ca sahul ne ofera melte satisfactii, dar te si te pedepsete atunci cand nu iei in serios rolul pe care il ai fata de arta sahului. Noi trebuie sa depunem o munca incordata pentru insusirea teoriei si desavarsirea practici artei sahiste. In continuare vrea sa expune parerile lui Alekhine fata de arta sahista, care pentru el acest lucru insemna mai mult decat a fi un simplu campion mondial de sah.

In superba partida de la Margate, din anul 1938, Alekhine sustine ce am spus mai, mai ales prin regretul lui de a obtine victoria cu usurinta, redau cuvintele lui « Din pacate, maestrul de sah, spre deosebire de maestrii celorlalte arte, este lipsit adesea de satisfactia de a-si incheia creatia cu loviturile spectaculoase pe care le intentiona, deoarece infaptuirea planurilor sale creatoare depinde de masura in care adversarul se apara logic.

» Judecand lucrurile la prima vedere noua n-i s-ar parea ceva paradoxal. Alekhine credea in caracterul creator inepuizabil al sahului, in nesecata bogatie a continutului luptei sahiste , luand atitudine fata de hipermodernistii sahului (Reti,Rubinstein si altii) si a scolii noi reprezentata de Capablanca, si mai ales Tarrasch. « Nu pot intelege de ce exista o dorinta atat de fierbinte de a gasi intr-o partida de sah ceva mai rafinat decat poate da. Consider ca adevarata frumusete pe care o are sahul este mai mult decat suficienta pentru satisafcerea tuturor cerintelor imaginabile ale pretuitorilor. » Este vorba despre acele trucuri pe care le incercau hipermodernistii sa le introduca in dechidere, acele constructii ale pozitiei care nu rezultau din necesitatea situatie pe tabla, de unde se vede ca Alekhine ii pune la zid pe adeptii acestei teorii. « Urmarind principiile lui Tarrasch si Capablanca, iti dai seama ca in ele lipseste cu desavarsire spiritul de atac. In lupta trupele se misca lent, foarte lent, tarandu-se parca. »

Aceste principii si-au atins apogeul in jocul lui Capablanca. Nu e de mirare ca partidele se terminau cu remize seci si retinute. Se evita cu orice pret lupta deschisa, ca de altfel si in zilele noastre, parca se reinvie acele principii vechi. Uitandu-te la crema sahului de azi va veti putea da seama ca se joaca jucatorii au un repertoriu de deschideri foarte restrans si cateva variante cunoscute pe care le joaca in mod mecanic dupa teorie, lipsindu-le acel principiu al cuatarii spre mai mult. Victoria lui Alekhine aspura lui Capablanca a abatut sahul de pe calea tehnicismuli pe calea artei, de pe calea dogmatismuli pe calea inovatiei.

Alekhine a dovedit ca in sah sfarsitul luptei este descis de fantezia creatoare, de inspiratie, de vointa de a invinge si nu de un joc care se asteapta ca adversarul sa greseasca.

Lasker spunea : « Castigarea meciului de catre Alekhine este o victorie a unui luptator neinduplecat asupra unei minti care
evita tot ceea ce este confuz. Capablanca a tins prin metode stiintifice, spre exactitate.

Alekhine este in schimb intr-o masura mai mare artist, cauta mai mult si, in principiu, o astfel de creatie este cu atat mai valoroasa, mai ales daca se manifesta in lupta. » Spre deosebire de toti marii maestrii , Alekhine nu a a avut un repertopiu de deschideri preferat, adica 4-5 pe care sa le joace si la alb si la negru, ci a jucat in principiu toate deschiderile si variantele posibile. A reinviat variante mai vechi date pe nedrept in arhiva, a introdus in sah mutari si variante noi, precum si Apararea Alekhine care este de o reala viabilitate, metode noi de lupta, si a reinviat scopul fundamental al sahului, care in zilele noastre nici nu se stie despre asa ceva, adica, MATUL.

Intotdeauna cand studiem sahul trebuie sa avem un scop bine defint si sa incercam sa-l atingem. Sa nu ne multumim cu putin si sa mergem inainte spre noi cautari si realizari. Desigur este o munca colosala care trebuie depusa, dar va aduce si mari satisfactii.

Sahul nu ramane niciodata dator celor care iau in serios lucrurile si celor care isi doresc mai mult decat acel sentiment de a fi maestru de exemplu. Desigur acest ALEKHINE, un jucator genial care s-a daruit cu totul sahului, nici chiar de familia lui nu s-a ocupat, si care a vazut toata viata a vazut lumea prin ochelari de sah, va ramane pe vecie ca proscris « Fara egal »

Am incercat sa raspund la intrebarile care mi s-au pus cu privire la lucrurile care le-am expus, si sa prezint o imagine despre cum trebuie sa fie un jucator de sah.

Biblografie : 3OO partide alese ale lui ALEKHINE, Campionii de sah ai lumii, Sah de la A la Z, Sah cartea de Aur, Secretele marilor maestrii Karpov, Fischer, Gheorghiu