Se afișează postările cu eticheta Chess. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Chess. Afișați toate postările

19.04.2012

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Max Euwe




                               Machgielis (Max) Euwe  


              
         IUBITORII sahului isi dau zilnic intilnire in Piata Max Euwe amplasata in capitala Olandei           Statuia maestrului veghează toate mutarile. Calitate olandeza                             
    "E ceva in neregula cu acest om! E prea normal!". 
Asa il descrie legendarul Bobby Fischer pe Max Euwe, cel de-al cincilea campion mondial din istorie, care i-a smuls titlul temutului Alehin, în anul 1935. Gurile rele au pus însa victoria olandezului pe seama slabiciunii rusului, data de dependenta de alcool. 
     Euwe a fost un personaj extrem de iubit in Amsterdam, oras care il  venerează și postmortem. Machgielis (Max) Euwe s-a nascut pe 20 mai 1901, in localitatea  olandeza Watergraafsmeer, situata in apropierea Amsterdamului.
 A studiat matematica la Universitatea din capitala Olandei, a obținut titlul de doctor in științe matematice, după care a predat, mai întâi la Rotterdam, apoi intr-un liceu de fete din Amsterdam. A câștigat  fiecare Campionat al Olandei la care a participat, din 1921 până in 1952 si in 1955.
     In afara lui, in aceeasi perioada, au mai existat doar doi campioni nationali, Salo Landa  (1936) si Hein Donner (1954).  A devenit al cincilea campion mondial in 1935, pentru o perioada extrem de scurta, până in 1937, victorie pusa pe seama alcoolismului marelui  Aleksandr Alehin, pe care l-a invins in meci direct la doar un punct diferență, in Olanda.
    Revanșa francezului de origine rusa a fost crunta, si a venit la doar doi ani distanta.
Dupa moartea lui Alehin, in 1946, multa lume a considerat ca el ar fi indreptatit sa  preia titlul de campion mondial, dar Euwe, cu eleganta care l-a caracterizat, a refuzat. In schimb, a acceptat sa ia parte la un meci-turneu intre cei mai puternici cinci jucători din lume, disputat in orasele Haga si Moscova, in 1948, turneu un a ocupat ultimul loc. Cel din urma concurs major la care a participat a fost Turneul candidaților de la Zürich, din 1953, unde a ocupat ultima poziție. Din 1970, când avea venerabila vârstă de 69 ani, si pina in 1978, a fost președintele Federației  Internationale de Șah, jucind un rol deosebit in organizarea meciului  Boris Spassky  - Robert Fischer. 
    Din aceasta pozitie, a jucat un rol considerabil in decizia lui Viktor Korchnoi de a cere azil politic in Olanda. Totul s-a întâmplat cu o discuție intre cei doi, Euwe asigurindu-l pe marele maestru rus de  întregul sau sprijin. 
    In acelasi an, 1976, Euwe a sprijinit candidatura Israelului pentru obținerea organizării Olimpiadei de sah Având in vedere ca acest stat era singurul cu care URSS nu avea legături diplomatice, e de la sine inteles ca manifestarea s-a soldat  un boicot din partea sovieticilor. 
   Aceste doua atitudini îndreptate impotriva sahului din Uniunea Sovietica l-au adus in atentia KGB-ului, dosarul sau fiind scos din arhivele secrete abia după prabusirea comunismului. A murit in anul 1981, lasind in urma  amintirea unui om integru. 
    In Amsterdam exista o piața care ii poarta numele Max Euwe Plein, și un muzeu ce deține o intreaga colectie de carti scrise sau referitoare  la viata sa. Si-a inspirat nepoata  Nepoata lui Max Euwe, Esmee Lammers, este autoarea unei cărți celebre în Olanda, "Lang levede Koningin" ("Traiasca Regina"). Romanul este adresat copiilor, și descrie povestea fantastica a unei fetite care învață sa joace sah si, in acelasi timp, își
 regaseste tatal. Cartea a fost ecranizata in 1995, filmul bucurindu-se de acelasi succes.   
   
            MAX EUWE - ALEXANDER ALEHIN / CAMPIONATUL MONDIAL / AMSTERDAM -

            1937. Partida care i-a adus titlul mondial
            1.d4 d5 2.c4 c6 3.Cf3 Cf6 4.Cc3 dxc4 5.a4 Nf5 6.e3 e6 7.Nxc4 Cbd7 8.De2 Ce4
            9.0-0 Nb4 10.Nd3 Nxc3 11.Nxe4 Nb4 12.Nxf5 exf5 13.d5 cxd5 14.Db5 Da5
            15.Dxb7 Tb8 16.Dc6 Dc5 17.Cd4 Tb6 18.Dxc5 Cxc5 19.a5 Ta6 20.Cc2 Nxa5
             Albul sacrifica inca un pion pentru mobilizarea completa a"armatei sale",
            dupa care obtine o initiativa puternica.
            21.b4!! Nxb4 22.Nb2 Na5 23.Nxg7 Tg8 24.Ne5 Cb3 25.Ta4 Tag6 26.Ng3 Nb6
            27.Tf4 h5 28.Th4 a5 29.Txh5 Tc6 30.Ca3 d4 31.exd4 Cxd4 32.Te1+ Rd7
            33.Rf1 Tc3 34.Cb1 Tc2 35.Td1 Rc6 36.Th6+ Tg6 37.Th8 Rb7 38.Tf8 Tg7
            39.Ne5 Cf3 40.Tb8+ Ra7 41.Td7+ Nc7 42.Txc7+ Rxb8 43.Txc2+ Cxe5 44.Tc5 f6
            45.Txa5 Tc7 46.Cd2 Tc2 47.Td5 Rc7 48.Re2 Tb2 49.h3 Rc6 50.Td4 Rc551.Re3 Cg6
            52.Td8 Ce7 53.Rd3 Tb7 54.Re3 Tb2 55.Td3 Cd5+ 56.Rf3 Cb4 57.Tc3+ Rd4
            58.Tb3 Txb3+ 59.Cxb3+ Re5 60.g3 Cc6 61.h4 Cd8 62.Cc5 Cf7 63.Cd3+ Rd4
            64.Ce1 Re5 65.Cd3+ Re6 66.Rf4 Cd6 67.Cc5+ Rf7 68.Cb3 1-0 .
            

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- José Raúl Capablanca



                          José Raúl Capablanca


      José Raúl Capablanca y Graupera 19 noiembrie 1888-8 martie 1942) a fost un şahist de naţionalitate cubaneză, care a deţinut titlul de campion mondial între anii 1921 şi 1927.
   Este unul dintre cei mai mari şahişti din toate timpurile.Capablanca şi Emanuel Lasker sunt singurii (se cere o verificare) care au depăşit, până la Boby Fischer, un coeficient ELO de 1700 de puncte. A devenit campion mondial după ce l-a învins pe Lasker (la vremea aceea bătrân şi bolnav - cel care a deţinut coroana de campion cel mai îndelungat timp din istoria şahului).
   A pierdut titlul în faţa lui Alexander Alehin, care a refuzat să-i acorde revanşa, punând condiţii irealizabile pentru susţinerea meciului. Cauzele înfrângerii au fost: 1. infatuarea: Capablanca era convins că nimeni nu-l poate invinge şi nu s-a pregătit pentru meci; 2. extraordinara pregătire a lui Alehin pentru meci; 3. introducerea, pentru prima dată în competiţia şahistă, de către Alehin, a analizei psihologice a adversarului: campionul rus a observat că atunci când cineva îi opune o rezistenţă îndârjită lui Capablanca, acesta începe să se enerveze şi face mici erori; Alehin a reşit să speculeze toate aceste lucruri.
  După ce a pierdut meciul, dorinţa cea mai mare a lui Capablanca a fost să-şi recâştige titlul. S-a pregătit intens la masa de joc. A participat la marile turnee, spulberându-şi adversarii, aşa cum o va face, mai târziu, Fischer.
   Condiţiile puse de Alehin pentru meci şi apoi izbucnirea războiului, i-au zădărnicit planurile. Fără îndoială, a fost un geniu al şahului şi, probabiul, un strateg inegalabil. Se spune că juca la fel de bine şi bridge sau alte jocuri. Se pare că pierderea titlului de campion mondial s-a datorat păcatelor infatuării şi narcisimului, dar şi unei bune doze de comoditate.   
                                               Primii ani     Supranumit "Mozart al şahului".                                                                                                                                                                                                                   
   La 4 ani ştia deja să joace şah. A învăţat modul în care se mută piesele şi regulile  şahului privind partidele jucate de tatăl său. Acesta a fost surprins când micuţul Raul i-a atras atenţia asupra unei mutări greşite. "De unde ştii tu că am greşit?", l-a apostrofat el pe copilul despre care până atunci crezuse că se joacă aidoma oricărui alt copil de vârsta lui.
   Constatând precocitatea lui Jose Raul, l-a dus la un club de şah din Havana, unde copilul a început să-şi înfrângă, cu vremea, toţi adversarii. La 13 ani a devenit pretendent la titlul de Campion Naţional, pe care l-a câştigat în faţa maestrului Juan Corzo (patru meciuri câştigate, trei pierdute şi şase egaluri). Din acesat moment începe ascensiunea explozivă a marelui şahist, comparabilă cu cea a lui Paul Morphy şi Boby Fisher. (Să notăm însă că au existat şi alţi copii minune ai şahului: Sammy Reshevski, românul Florin Gheorghiu).                                         
                                              Ascensiune rapidă    
    În 1909, la vârsta de douăzeci de ani, Capablanca a câştigat un meci contra campionul Statelor Unite Ale Americii, Frank Marshall. Marshall a insistat ca la turneul din San Sebastián, Spania, 1911 să participe şi Capablanca. A fost unul dintre cele mai puternice turnee ale timpului. Toţi jucătorii de marcă ai lumii, cu excepţia campionului mondial Emanuel Lasker au participat la acel turneu.
     La începutul turneului, Ossip Bernstein şi Aaron Nimzovici au obiectat cu privire la prezenţa lui Capablanca, deoarece acesta nu câştigase nici un mare turneu până atunci. Cu toate acestea, după ce Capablanca a câştigat prima serie de meciuri împotriva lui Bernstein, acesta i-a recunoscut talentul şi nu a ezitat să creadă că José Capablanca ar fi în stare să câştige turneul.
    Nimzovici a luat ofensiva, la un comentariu de-al lui Capablanca, zicând că jucătorii ce nu s-au dovedit ar trebui să-şi ţină limba în prezenţa celor mai buni ca ei. Capablanca l-a invitat pe Nimzovici la o serie de meciuri rapide, pe care le-a câştigat cu uşurinţă. Maeştrii adunaţi au fost de acord că şahistul-minune,  
   Capablanca era de neînvins la jocurile rapide, o distincţie ce va sta alături de Capablanca până la sfârşitul vieţii sale.
  Capablanca şi-a pus în gând câştigarea turneului din mâinile lui Nimzovici, a intrat în joc cu acesta, şi-a format o deschidere admirată şi de Mihail Botvinnik. La sfârşitul turneului, Capablanca a zguduit lumea şahului ocupând primul loc la turneul din San Sebastián, în faţa unor jucători precum Akiba Rubinstein, Carl Schlechter şi Siegbert Tarrasch.
   În 1911, Capablanca îl provoacă pe campionul mondial de la acea vreme, Emanuel Lasker. Lasker a acceptat provocarea, venind însă cu o serie de 17 reguli. Capablanca a refuzat o parte dintre ele, astfel că meciul nu a avut loc în cele din urmă.În 1913, Capablanca a jucat în oraşul său natal, Havana, unde a ocupat locul II, după Frank Marshall, pierzând într-unul din meciurile sale individuale cu acesta, chiar după ce a avut o poziţie mai bună.
   Conform arhivelor istoriei, la meciul acela au fost prezenţi peste 600 de spectatori, care îşi încurajau eroul local, dar care l-au aplaudat plini de fair-play pe învingător. În septembrie 1913, Capablanca şi-a găsit de lucru la un oficiu cubanez.
   Din câte se cunoaşte, ocupaţia sa nu era alta decât de a juca şah, ocupaţie pe care a luat-o în serios de fiecare dată. Pentru mulţi ani el a fost cel mai popular cubanez în viaţă.Apoi, el a jucat o serie de meciuri în Europa, împotriva câtorva dintre liderii de atunci.
    La Berlin el l-a învins pe Jacques Mieses şi pe Richard Teichmann; la Moscova el a jucat o serie de şase meciuri: câte două împotriva lui Alexander Alehin, Evgheni Znosko-Borovski şi Fiodor Dus-Hotimirski, pierzând o singură dată (în faţa lui Evgheni Znosko) şi câştigând în rest. Apoi, a urmat o serie de meciuri la Viena, unde i-a învins pe Richard Réti şi Savielly Tartakower.
   S-a întors la Moscova, l-a învins pe Bernstein din nou, cu o mutare ce a intrat în antologii drept genială, Qb2! şi pentru noua strategie cu "pionii atârnaţi" cu care a reuşit să-l învingă pe Nimzovici.În turneul din 1914 din St. Petersburg, unde au participat majoritatea liderilor, cu excepţia celor din imperiul Austro-Ungar, Capablanca s-a întâlnit cu marele Lasker la aceeaşi tablă de şah, într-un meci de turneu.
   În rundele preliminarii, Capablanca şi-a luat un avans enorm, ceea ce l-a forţat pe Lasker să transforme din decalaj, un egal. Capablanca a câştigat premiul de excelenţă împotriva lui Bernstein, şi câteva meciuri importante contra lui David Janowski, Nimzovici şi Alehin.Cu toate acestea, el a căzut victima unei reveniri în forţă a lui Lasker la jumătatea turneului, Capablanca terminând pe locul doi, cu un scor de 13 puncte, contra lui Lasker la 13.5, dar deasupra lui Alexander Alehin.
  După acest turneu, ţarul Nicolae al II-lea i-a proclamat pe cei 5, Lasker, Capablanca, Alehin, Tarrasch şi Marshall, drept Mari Maeştri ai Şahului.

                                                Campion Mondial

    În 1920 Lasker a observat creşterea pe care Capablanca a înregistrat-o şi i-a cedat acestuia titlul, zicând  "Ai câştigat titlul nu prin formalitatea unei provocări, ci prin măestria ta strălucitoare". Capablanca ar fi dorit să câştige titlul în mod onorabil, însă Lasker a insistat că el va fi acum cel ce-l va provoca la duel.Ei au jucat un meci în Havana, în 1921, pe care Capablanca l-a câştigat prin patru victorii, zero înfrângeri şi 10 egaluri.  
  Această realizare de a câştiga titlul fără a pierde un singur meci contra adversarului a rezistat mai mult de opt decenii până la meciul Vladimir Kramnik - Garry Kasparov, 2000.El a dominat turneul de la Londra, 1922. Aici s-au aflat un numar în creştere de jucători puternici, loc unde s-a simţit că actualul campion nu va fi în stare să reziste posibilelor provocari la titlu. Jucători precum Alexander Alehin, Efim Bogoliubov, Geza Maroczy, Richard Réti, Akiba Rubinstein, Ksawery Tartakower şi Milan Vidmar, s-au întâlnit să vorbească despre viitoarea conduită a acestor campionate.
   Printre alte lucruri, Capablanca a propus condiţii, printre care se număra şi cea în care adversarul să pună 10.000 de dolari pentru banii de premiu.În următorii ani Rubinstein şi Nimzovici l-au provocat pe Capablanca, însă ei nu au reuşit să procure fondurile stipulate de noul regulament. Meciul împotriva lui Alehin din 1927 a fost împuternicit de câţiva oameni de afaceri argentinieni şi de preşedintele Argentinei, care garanta fondurile.
   Capablanca a fost din nou pe locul doi, în 1924 la New York, în spatele lui Lasker, dar din nou, în faţa lui Alehin. El a fost clasat pe locul trei, la Moscova, pierzând în faţa lui Efim Bogoliubov şi Lasker, 1925.
    A reuşit totuşi în 1927 să domine turneul de şase jucători de la New York, fără să piardă un singur meci, cu 2,5 puncte în faţa lui Alehin.Ca şi Campion Mondial La Şah, Capablanca a suferit modificări şi în viaţa personală.
    În decembrie 1921, el s-a căsătorit cu Gloria Simoni, Betancourt. Ei au avut un fiu José Raúl, în 1923 şi o fiică, Gloria în 1925, dar căsnicia s-a terminat cu un divorţ. El şi-a pierdut şi ambii părinţi.

                                         Pierderea Titlului                                                                                                                                                     

    Capablanca a dominat la turneul din New York, 1927, înaintea lui Alehin cu trei puncte, câştigând un premiu de excelenţă împotriva lui Rudolf Spielmann şi câştigând iarăşi două meciuri împotriva lui Aaron Nimzovici.  El va pierde titlul, într-un meci maraton împotriva lui Alehin, acesta dovedindu-se, în meciuri lungi, un adversar redutabil.Alehin a refuzat să mai joace un meci-retur împotriva lui Capablanca, însă a jucat două meciuri împotriva lui Efim Bogoljubov, un jucător fin, dar care nu îi punea probleme într-un meci de lungă durată. Alehin a refuzat să mai joace în turnee la care avea să participe şi Capablanca.

                                         Post-Campionat

    După pierderea titlului, Capablanca a câştigat o serie de turnee, în speranţa că îl va face pe Alekhine să îi ofere acestuia un meci retur, însă nu a fost să fie. În 1931, Capablanca l-a înfrânt pe jucătorul danez Max Euwe cu 2 victorii, 0 înfrângeri şi 8 remize.
    Asta a marcat finalul carierei sale, el retrăgându-se din jocurile serioase de şah, către cele mai uşoare, la clubul de şah din Manhattan. Din scrierile lui Reuben Fine aflăm că la acea perioadă Capablanca era capabil să-l bată pe Alehin la "şah blitz" însă el deja l-a bătut în puţinele jocuri pe care aceştia le-au avut.În 1934, Capablanca se reîntoarce la jocul serios.
    El a început să se întâlnească cu Olga Ceagodaeva, cu care s-a căsătorit în 1938, ea fiind aceea care l-a inspirat să joace din nou. În 1935, după probleme cu alcoolul, Alehin a pierdut titlul în faţa lui Euwe. Capablanca şi-a reînnoit speranţele de a câştiga din nou titlul de campion mondial, lucru reuşit la Moscova în 1936, înaintea lui Botvinnik şi Lasker.
     Mai târziu avea să facă egal cu Botvinnik, la Nottingham într-un super-turneu în acelaşi an, dar păstrându-şi poziţia înaintea lui Euwe, Lasker, Alehin şi a jucătorilor mai tineri, Reuben Fine, Samuel Reshevsky şi Salo Flohr.
     În acest turneu Capablanca şi-a luat revanşa pentru înfrângerea pe care a suferit-o. Alehin a reuşit să greşească, i-a dat avantaj lui Capablanca, acesta a profitat într-o mişcare pe care nici unul dintre ceilalţi jucători prezenţi, cu excepţia lui Lasker, nu au putut să o anticipeze
    .În 1937, Euwe, spre deosebire de Alehin, din respect pentru Capablanca i-a dat acestuia un meci-retur. Alehin s-a lăsat de alcool, s-a pregătit bine şi a recâştigat titlul. La finele acestui moment, au fost puţine şanse pentru Capablanca să-şi recâştige titlul, deoarece Alehin nu a mai jucat în vreun campionat mondial, până la moartea sa în 1946.
     Sănătatea lui Capablanca a luat o întorsătură urâtă, în timpul unui turneu AVRO în 1938, unde a avut mai multe atacuri cerebrovasculare, ceea ce i-a dat un rezultat jalnic, ocupând locul şapte din opt. În 1939, la Olimpiada de Şah el a reuşit să îl surclaseze din nou pe Alekhine şi Paul Keres.Pe 7 martie 1942, aflându-se într-un meci "kblitz" la Clubul de Şah din Manhattan, în New York, el a căzut din cauza unui atac cerebrovascular.
    A fost dus de urgenţă la spitalul Muntele Sinai, însă a murit ziua următoare. Remarcabil, rivalul cubanezului, Emanuel Lasker a murit în acelaşi spital, cu un an mai devreme. Cel mai mare duşman al său, Alehin a scris despre moartea acestuia "Cu moartea sa, am pierdut un geniul al şahului al cărui fel nu-l vom mai vedea."
Premiu de frumusete
Capablanca - Bernstein, San Sebastian, 1911
1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 Cf6 4.0-0 Ne7 5.Cc3 d6 6.Nxc6+ bxc6 7.d4 exd4 8.Cxd4 Nd7 9.Ng5 0-0 10.Te1 h6 11.Nh4 Ch7 12.Nxe7 Dxe7
13.Dd3 Tab8 14.b3 Cg5 15.Tad1 De5 16.De3 Ce6 17.Cce2 Da5 18.Cf5 Cc5 19.Ced4 Rh7 20.g4 Tbe8 21.f3 Ce6 22.Ce2 Dxa2 23.Ceg3 Dxc2
24.Tc1 Db2 25.Ch5 Th8 26.Te2 De5 27.f4 Db5 
28.Cfxg7! Cc5 29.Cxe8 Nxe8 30.Dc3 f6 31.Cxf6+ Rg6 32.Ch5 Tg8 33.f5+ Rg5 34.De3+ 1-0





                                  




ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Emanuel Lasker




Emanuel Lasker


Emanuel Lasker (n. 24 decembrie 1868; d. 11 ianuarie 1941) a fost un jucător de şah şi matematician evreu german, născut la Berlinchen în Branderburg (astăzi Barlinek în Polonia). Evreu de origine, se va remarca şi ca un filozof şi umanist de excepţie, luptând pentru educaţia, stabilitatea şi securitatea omenirii. A fost campion mondial la şah (1894-1921).

Campion la șah

În 1894 el a devenit Campion Mondial la Şah, învingându-l pe Wilhelm Steinitz cu 10 victorii, 4 egaluri şi 5 înfrângeri. El a menţinut acest titlu timp de 27 de ani, un record ce nu a fost întrecut nici până acum. Cele mai de seamă turnee ale sale au fost la Londra, 1899, Sankt Petersburg, 1896 - 1914 şi New York, 1924. În 1921 el va pierde titlul în favoarea lui José Raúl Capablanca. Lasker s-a oferit să se retragă, oferindu-i titlul lui Capablanca, însă acesta a vrut să îl învingă pe Lasker într-un meci oficial.În 1933, evreul Lasker şi soţia sa Martha Kohn au trebuit să plece din Germania, din pricina naziştilor. Au plecat în Anglia, apoi au locuit pentru o scurtă perioadă în Uniunea Sovietică, în cele din urmă hotărându-se să se stabilească la New York.Lasker este cunoscut pentru metoda sa "psihologică" de joc, în care el lua în consideraţie calităţile subiective ale adversarului său, comparându-le cu necesităţile obiective ale poziţiei sale pe tabla de şah. Richard Reti sublinia faptul că Lasker ar fi făcut chiar şi mişcări de ordin inferior, dacă ştia în vreun fel că aceste mişcări îi vor crea o stare de disconfort adversarului, oricât de mică, lucru dezminţit de Lasker.
Emanuel Lasker şi fratele său, 1907
Cu toate acestea, în 1914, la Sankt Petersburg, într-un faimos meci contra lui José Raúl Capablanca, pe care acesta trebuia să-l caştige cu orice preţ, Lasker a ales o deschidere care este considerată de mulţi şahisti inofensivă - atât timp cat adversarul juca ofensiv. Capablanca, încurajat de turneu să joace într-un mod sigur, a eşuat în a lua măsuri ofensive împotriva mişcării lui Lasker, justificându-i acestuia strategia, Lasker va caştiga meciul.        Un alt meci istoric este meciul Lasker - Bauer, Amsterdam, 1889, în care Lasker şi-a sacrificat ambii nebuni, într-o manevră ce avea să fie repetată şi în alte jocuri de aici încolo. Unele variaţii de deschidere îi poartă numele, cum ar fi apărarea Lasker (1.d4 d5 2.c4 e6 3.Nc3 Nf6 4.Bg5 Be7 5.e3 O-O 6.Nf3 h6 7.Bh4 Ne4), introdusă alături de gambitul damei. În 1895 el a introdus o linie care stopa efectiv popularul gambit Evans într-un meci de turneu (1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4 Bxb4 5.c3 Ba5 6.d4 d6 7.0-0 Bb6 8.dxe5 dxe5 9.Qxd8+ Nxd8 10.Nxe5 Be6). Liniile curbe ale lui Lasker, combinate cu un joc agresiv din partea albului şi conform lui Reuben Fine, poziţiile simplificate la care ajungea în final Lasker sunt din punct de vedere psihologic demoralizatoare pentru adversar   Lasker este şi un matematician distins. El şi-a făcut studiile de doctorat la Erlangen din 1900, anul morţii lui Wilhelm Steinitz, până în 1902 sub îndrumarea lui David Hilbert. Teza sa de doctorat Über Reihen auf der Convergenzgrenze a fost publicată în Tranzacţii Filozofale în 1901.Lasker a introdus conceptul unui prim ideal, care extinde noţiunea de putere al unui număr prim, către o geometrie algebrică. El este renumit şi pentru articolul său din 1905, intitulat Zur Theorie der Moduln und Ideale, care a apărut în Mathematische Annalen. În acest articol el a pus bazele a ceea ce acum se numeşte Alte aspecte ale vieţii saleEl a fost şi un filozof şi un bun prieten lui Albert Einstein. Mai târziu în viaţa sa a devenit un umanist, scriind cu pasiune despre nevoia de inspiraţie şi de educaţie structurată, pentru stabilizarea şi securitatea omenirii. El s-a apucat mai târziu de Bridge (jocul), unde a devenit maestru, apoi de studierea jocului Go (jocul).El a inventat Lasca, o variantă a şahului, în care piesele nu sunt luate de pe tablă, ci puse sub piesa care le cucereşte. Scriitoarea Else Lasker-Schüler i-a fost cumnată, iar Emanuel Lasker, este inrudit cu jucătorul de şah, Edward Lasker. În 1925 el publică Manualul de Sah al lui Lasker, faimos în cercurile de şahişti, pentru tonul filozofic întalnit în carte.

ȘAHUL - Jocul Regilor și Regele Jocurilor- Wilhelm Steinitz



                                                 Steinitz  

                                       părintele şahului modern

      Campionii mondiali au influenţat benefic întotdeauna sportul în care au triumfat, şi aici nu mă refer doar la contribuţiile tehnice, ci şi la popularizarea acestuia în rândul oamenilor. Este inutil să spunem ce a însemnat Pele pentru dezvoltarea fotbalului, Nadia pentru popularizarea gimnasticii sau Kasparov pentru şah.
Acestea sunt vârfurile unor sporturi care au dat la iveală şi alte certe valori. Dacă mă refer numai la şah, atunci pot să afirm că fiecare dintre campionii mondiali a adus un plus în dezvoltarea “jocului regilor”.
Periodic voi posta câte un articol despre fiecare campion mondial de şah … oficial … că au fost o grămadă care şi-au mai zis campioni mondiali :lol:
   Wilhelm Steinitz (Austria), primul campion mondial oficial, este considerat părintele strategiei moderne.
S-a născut la Praga în 1836 în ghetoul evreiesc, iar din 1858 se stabileşte la Viena, unde a început să studieze matematica.
Pe 23 noiembrie 1888 devine cetăţean american, schimbându-şi numele din Wilhelm în William.
„Şahul nu este pentru timizi!”
Steinitz

Odată cu câştigarea Campionatului Vienei, la vârsta de 26 de ani devine şahist profesionist şi începe să aibă problemele tipice … de unde să câştige bani :lol:.
Stilul său de joc la vremea respectivă nu se deosebea de cel al contemporanilor săi, agresiv, bazat pe sacrificii de material.
În 1873, la 37 ani, îşi schimbă complet abordarea, şi acordă o importanţă imensă jocului poziţional, dezvoltând o nouă metodă de joc.
„Glorie, am deja. Acum am nevoie de bani!”
Steinitz

Contribuţia lui Steinitz în şah poate fi comparată cu cea a lui Newton în fizică, deoarece a arătat că şahul poate fi privit ca o ştiinţă.
Prin acumularea unor mici avantaje poziţionale, Steinitz căpăta o poziţie dominantă pe tablă, ceea ce îi permitea să dezvolte atacuri strălucite asupra poziţiei slăbite a adversarului său.
Aprofundând acest concept dezvoltă noi idei, care conduc la creşterea nivelului de joc în perioada respectivă.
Steinitz afirma că atacul trebuie declanşat doar după acumularea unor avantaje poziţionale, contrar concepţiei din aceea epocă: „Totul pentru atac!”
În istoria şahului a rămas pentru stilul ştiinţific adoptat, pentru teoriile elaborate şi pentru „dogmele” sale, fiind considerat întemeietorul „Şcolii clasice”.
„Capturarea regelui este obiectivul principal al jocului de şah, dar nu primul obiectiv …”
Steinitz

A câştigat titlul de campion mondial în 1886, prin victoria asupra lui Johannes Zuckertort (Anglia). Meciul s-a disputat în oraşele New York, St. Louis şi New Orleans.
Victoria în meci a fost relativ facilă, cu scorul de 12,5 – 7,5 (+10 -5 =5), obţinând cele 10 victorii în 20 de partide şi întorcând rezultatul după ce Zuckerort a condus cu 3 – 1.
Steinitz a deţinut titlul de campion mondial între1886 şi1894, disputând în această perioadă 4 meciuri împotriva lui Johannes Zuckertort, 2 meciuri împotriva lui Mihail Cigorin şi un meci împotriva lui Isidor Gunsberg. A pierdut titlul în favoarea lui Emanuel Lasker în 1894, acesta din urmă devenind al doilea campion mondial din istorie.
Lasker - Steinitz în 1894 … titlul mondial va fi predat în mâini sigure
După pierderea titlului de campion mondial, Steinitz are o serie de probleme medicale, chiar mentale, şi îşi petrece ultimii ani din viaţă prin spitalele din New York, făcând o serie de afirmaţii bizare (printre altele a afrmat că „poate muta piesele prin emitarea unei bolţi electrice din vârful degetelor sale” :lol:).
Şahul nu i-a adus niciun beneficiu financiar şi moare în sărăcie la New York în anul 1900.
Este îngropat în cimitirul Evergreens (Brooklyn – New York).

(1) Steinitz,William - Mongredien,Augustus [B01]
1.e4 d5 2.exd5 Qxd5 3.Nc3 Qd8 4.d4 e6 5.Nf3 Nf6 6.Bd3 Be7 7.0-0 0-0 8.Be3 b6 9.Ne5 Bb7 10.f4 Nbd7 11.Qe2 Nd5? 12.Nxd5 exd5 13.Rf3 f5 14.Rh3 g6 15.g4 fxg4
Singura protectie a regelui negru este asigurata de cei doi pioni din fata sa. Prin acest sacrificiu de turn toate campurile albe din jurul regelui devin foarte slabe, iar atacul pe aceasta culoare ... imparabil
16.Rxh7! Nxe5
[Turnul nu poate fi capturat, deoarece matul vine fortat ... 16...Kxh7 17.Qxg4 Nf6 18.Qxg6+ Kh8 19.Qh6+ Kg8 20.Kh1 ]
17.fxe5 Kxh7 18.Qxg4 Rg8 19.Qh5+
De aici urmeaza "haituirea regelui" ... Ceva de genul ultima runda din Rocky 1 ... In care adversarul lui Rocky tot incaseaza pumni in cap pana cade lat. Spre deosebire de box ... La sah poti sa cedezi linistit si te duci sa bei un suc :))
19...Kg7 20.Qh6+ Kf7 21.Qh7+ Ke6 22.Qh3+ Kf7 23.Rf1+ Ke8 24.Qe6 Rg7 25.Bg5 Qd7 26.Bxg6+ Rxg6 27.Qxg6+ Kd8 28.Rf8+ Qe8 29.Qxe8# 1-0

(2) Steinitz,William - Rock [C52]
1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.b4
Gambitul Evans ... Albul sacrifica un pion pentru a obtine avantaj in centru ... Merita? Daca si Kasparov a jucat asa ceva impotriva lui Anand, poate ca merita :)
4...Bxb4 5.c3 Ba5 6.d4 exd4 7.0-0 Nf6 8.Ba3
Regele negru este prins in centru, iar acum incepe balul :)
8...Bb6 9.Qb3 d5 10.exd5 Na5 11.Re1+ Be6 12.dxe6
Genial! Albul sacrifica dama pentru a obtine un atac de mat imparabil. Pare "poetic" cum regele negru este adus catre flancul damei, unde va fi "macelarit" realmente.
12...Nxb3 13.exf7+ Kd7 14.Be6+ Kc6 15.Ne5+ Kb5 16.Bc4+ Ka5 17.Bb4+ Ka4 18.axb3# 1-0

3) Steinitz,William - Bird,Henry [C10]
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Nc3 dxe4 4.Nxe4 Nc6
Acest cal nu are ce cauta in fata pionului din c7. Prima dintr-o serie de erori care il vor duce pe negru catre un deznodamant rapid si dureros.
5.Nf3 Nf6 6.Nxf6+ Qxf6 7.Bg5 Qf5
Cat de papagal sa fii? Oare unde vrea sa-si puna dama? Si cand ne gandim ca Bird aspira la titlul mondial ... vorba aceea: "Vrabia malai viseaza!" :)) Parca piesele negre sunt conduse de cineva care abia a invatat sa mute "lemnele"
8.Bd3 Qg4 9.h3
Acum dama e prinsa. Cam asa se juca cu 11 ani inainte sa ne cucerim independenta :))
9...Qxg2 10.Rh2 Qxh2 11.Nxh2 Nxd4 12.Bb5+ 1-0

Steinitz,William - Bird,Henry [C10]
1.e4 e6 2.d4 d5 3.Nc3 dxe4 4.Nxe4 Nc6
Acest cal nu are ce cauta in fata pionului din c7. Prima dintr-o serie de erori care il vor duce pe negru catre un deznodamant rapid si dureros.
5.Nf3 Nf6 6.Nxf6+ Qxf6 7.Bg5 Qf5
Cat de papagal sa fii? Oare unde vrea sa-si puna dama? Si cand ne gandim ca Bird aspira la titlul mondial ... vorba aceea: "Vrabia malai viseaza!" :)) Parca piesele negre sunt conduse de cineva care abia a invatat sa mute "lemnele"
8.Bd3 Qg4 9.h3
Acum dama e prinsa. Cam asa se juca cu 11 ani inainte sa ne cucerim independenta :))
9...Qxg2 10.Rh2 Qxh2 11.Nxh2 Nxd4 12.Bb5+ 1-0

4) Steinitz,William - Paulsen,Louis [C25]
1.e4 e5 2.Nc3 Nc6 3.f4 exf4 4.d4?!
Gambitul Steinitz ... o "panarama" de idee. In zilele noastre daca joci asa ceva "te suie pe garduri" adversarul. Nu poti permite negrului sa-ti dea un sah letal la h4.
4...Qh4+ 5.Ke2
Cum sa joci asa ceva? Cam pe unde se va dezvolta nebunul din f1? Acum negrul ar trebui sa-si scoata "betele" cat mai repede pentru a-l lua la intrebari pe regele alb. Dar se pare ca Paulsen vroia sa-l faca mat pe Steinitz doar cu cateva piese. Imposibil.
5...d6 6.Nf3 Bg4 7.Bxf4 0-0-0 8.Ke3 Qh5
Negrul tot pierde timp. trebuia schimbat calul din f3 si pe urma jucat f5. Negrul trebuie sa deschida liniile ca sa puna in evidenta vulnerabilitatea regelui alb.
9.Be2 Qa5 10.a3
Oops! Toata lalaiala negrului a condus la un avanataj imens pentru alb :). Daca stam si "numaram" ... albul are un centru de pioni puternic si avantaj considerabil in dezvoltare. In plus dama neagra nu isi gaseste nici macar un camp sigur.
10...Bxf3 11.Kxf3! Qh5+ 12.Ke3 Qh4 13.b4!
Acum vine si atacul ... In timp ce negrul a mutat cu numai cu dama, de parca nu mai exista si alte piese pe tabla, albul se coordoneaza perfect, ne fiind deranjat deloc de adversarul sau.
13...g5 14.Bg3 Qh6 15.b5 Nce7 16.Rf1 Nf6 17.Kf2 Ng6 18.Kg1!
De 6 ori a mutat albul cu regele in 18 mutari!! Incredibil. Asta in zilele noastre ar suna a "caterinca" :)
18...Qg7 19.Qd2 h6 20.a4 Rg8 21.b6!
Acum Steinitz deschide si coloane pentru ca turnurile, adica artileria grea, sa intre in joc.
21...axb6 22.Rxf6!
Albul elimina singura figura neagra care l-ar fi putut "deranja" in organizarea atacului asupra redutei adverse.
22...Qxf6 23.Bg4+ Kb8 24.Nd5 Qg7 25.a5 f5 26.axb6 cxb6 27.Nxb6! Ne7
Nebunul din g4 nu poate fi capturat [27...fxg4 28.Ra8+ Kc7 29.Qc3+ Kxb6 30.Qa5+ Kc6 31.d5+ si vine matul la mutarea urmatoare]
28.exf5 Qf7 29.f6 Nc6 30.c4 Na7 31.Qa2 Nb5 32.Nd5 Qxd5 33.cxd5 Nxd4 34.Qa7+ Kc7 35.Rc1+ Nc6 36.Rxc6# 1-0

5) Zukertort,Johannes - Steinitz,William [D26]
1.d4 d5 2.c4 e6 3.Nc3 Nf6 4.Nf3 dxc4 5.e3 c5 6.Bxc4 cxd4 7.exd4 Be7 8.0-0 0-0 9.Qe2 Nbd7 10.Bb3 Nb6 11.Bf4 Nbd5 12.Bg3 Qa5 13.Rac1 Bd7 14.Ne5 Rfd8 15.Qf3 Be8 16.Rfe1 Rac8 17.Bh4 Nxc3 18.bxc3
Structura de pioni care a rezultat, in care albul are doi pioni pe coloanele c si d, se numeste "Pioni atarnati". Partea care lupta impotriva lor ar trebui sa puna presiune pe ei, in timp ce partea care ii detine ar trebui sa-i tina aliniati cat mai mult timp posibil si sa initieze o strapungere la momentul oportun. Este interesant cum Steinitz a "simtit" planul corect cu aproape 50 ani inainte ca teoria sahului sa stabileasca aceste idei.
18...Qc7 19.Qd3 Nd5 20.Bxe7 Qxe7 21.Bxd5
Acest nebun trebuia pastrat pentru a pastra caracterul complex al pozitiei. Cu fiecare schimb se simte tot mai mult slabiciunea celor doi pioni atarnati.
21...Rxd5 22.c4 Rdd8 23.Re3?
Albul se tot uita cu coada ochiului la regele advers ... Ce sa-i faci, moda vremii :) ... E ca si cum ai vrea sa ajungi la piata, dar nu te gandesti ca pana acolo trebuie sa cobori din bloc ...sa iei autobuzul ... si alte chestii. Capturarea regelui este obiectivul acestui joc, dar pana acolo e cale lunga ...
23...Qd6 24.Rd1 f6 25.Rh3!? h6! 26.Ng4 Qf4! 27.Ne3 Ba4! 28.Rf3 Qd6 29.Rd2 Bc6 30.Rg3 f5!
Atacul albului a fost respins extrem de facil si acum el este cel supus ofensivei, iar Steinitz il "trosneste" cu stil :)
31.Rg6 Be4 32.Qb3 Kh7! 33.c5 Rxc5 34.Rxe6 Rc1+ 35.Nd1 Qf4 36.Qb2 Rb1 37.Qc3 Rc8 38.Rxe4 Qxe4 0-1

Steinitz,William - Chigorin,Mikhail [C65]
1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bb5 Nf6 4.d3 d6 5.c3 g6 6.Nbd2 Bg7 7.Nf1 0-0 8.Ba4 Nd7 9.Ne3 Nc5 10.Bc2 Ne6 11.h4!
Beneficiind de o pozitie stabila in centru, albul se poate gandi la atac pe flancul regelui. Un principiu extrem de sanatos, dar care va fi enuntat ... cu mult dupa moartea lui Steinitz. Oare omul asta calatorise in viitor? :))
11...Ne7 12.h5 d5 13.hxg6 fxg6 14.exd5 Nxd5 15.Nxd5 Qxd5 16.Bb3 Qc6
Negrul a incercat sa atace in centru, dar rezultatul a fost ... in favoarea albului. Observati ca acum s-a deschis si diagonala nebunului din b3, iar monarhul negru va avea de suferit.
17.Qe2 Bd7 18.Be3 Kh8 19.0-0-0 Rae8 20.Qf1!
Cu aceasta mutare subtila, albul pregateste spargerea centrului cu impingerea pionului la d4, dupa care va fi schimbat si ultimul bastion al apararii negrului ... nebunul din g7
20...a5 21.d4! exd4 22.Nxd4 Bxd4
Acum urmeaza focurile de artificii :)) Negrul va fi executat perfect. Imaginati-va niste "un doi-uri" intre Ronaldinho si Kaka :)
23.Rxd4! Nxd4 24.Rxh7+! Kxh7 25.Qh1+ Kg7 26.Bh6+ Kf6 27.Qh4+ Ke5 28.Qxd4+
Si mat la mutarea urmatoare. S-P-E-C-T-A-C-O-L! [28.Qxd4+ Kf5 29.g4# ] 1-0

Steinitz,William - Von Bardeleben,Curt [C54]
1.e4 e5 2.Nf3 Nc6 3.Bc4 Bc5 4.c3 Nf6 5.d4 exd4 6.cxd4 Bb4+ 7.Nc3 d5 8.exd5 Nxd5 9.0-0 Be6 10.Bg5 Be7 11.Bxd5! Bxd5 12.Nxd5 Qxd5 13.Bxe7 Nxe7 14.Re1 f6
Monarhul negru este prins in centrul tablei si nu prea se vede cum isi va gasi linistea in curand.
15.Qe2 Qd7 16.Rac1 c6
Cu aceasta mutare albul deschide absolut toate liniile. Se elibereaza si campul d4 pentru ca "armasarul" din f3 sa intre si el in lupta, eventual cu scopul de a ateriza pe campul e6.
17.d5!! cxd5 18.Nd4 Kf7 19.Ne6
Cu ideea de a juca Tc7
19...Rhc8 20.Qg4! g6 21.Ng5+ Ke8 22.Rxe7+ Kf8
[Capturarea turnului cu regele ar fi insemnat inceperea unei calatorii "legendare" :)) 22...Kxe7 23.Re1+ Kd6 24.Qb4+ Rc5 (24...Kc6 25.Rc1# ; 24...Kc7 25.Ne6+ Kb8 26.Qf4+ ) 25.Ne4+ ] Turnul asta il va innebuni pe negru :). Nu poate fi capturat si face ravagii.
23.Rf7+! Kg8 24.Rg7+! Kh8! 25.Rxh7+!
Negrul a plecat din sala fara sa mai semneze fisele ... fara sa cedeze ... fara sa mai spuna nimic :) [Cam asta ar fi urmat, daca ar fi continuat partida 25.Rxh7+! Kg8 26.Rg7+ Kh8 27.Qh4+ Kxg7 28.Qh7+ Kf8 29.Qh8+ Ke7 30.Qg7+ Ke8 31.Qg8+ Ke7 32.Qf7+ Kd8 33.Qf8+ Qe8 34.Nf7+ Kd7 35.Qd6# ] 1-0


free counters